Anul școlar 2025 – 2026 începe sub semnul provocărilor economice și financiare, într-un context tensionat care a obligat Guvernul să ia măsuri dure, dar considerate necesare pentru a menține echilibrul educației și a garanta plata salariilor și burselor până la sfârșitul anului. Ministrul Educației, Daniel David, a transmis un mesaj amplu și direct profesorilor, elevilor și părinților, vorbind despre greutăți, sacrificii, dar și despre speranța unui viitor mai stabil.
Educația, în prima linie a crizei
Ministrul a recunoscut că nimeni nu și-a dorit aceste măsuri fiscal-bugetare, însă ele au fost inevitabile. „Suntem nevoiți să le implementăm pentru a putea încheia anul cu salarii și burse previzibile și pentru a construi apoi o speranță de dezvoltare”, a spus Daniel David.
Educația a fost inclusă în Pachetul I de măsuri chiar de la început, pentru că anul școlar începe în septembrie, iar ajustările bugetare trebuiau aplicate imediat. Rezultatul a fost unul esențial: România a trecut cu bine evaluările ECOFIN, S&P și Fitch, evitând o retrogradare financiară care ar fi pus în pericol fondurile europene și PNRR. „Educația și-a făcut datoria față de ea însăși și față de țară”, a subliniat ministrul.
Profesorii, între speranțe și nemulțumiri
Noul an școlar începe cu un număr mai mic de norme didactice – aproximativ 214.700, față de 229.110 anul trecut. Dintre acestea, 156.390 sunt acoperite de titulari, restul revenind suplinitorilor. Creșterea normei didactice cu două ore pe săptămână plasează România în media Uniunii Europene.
Ministrul promite că acest efort suplimentar va fi compensat prin reducerea birocrației, astfel încât profesorii să petreacă mai mult timp predând și mai puțin completând documente. Totodată, introducerea orelor remediale ar trebui să ajute copiii să recupereze lacunele și să reducă abandonul școlar. „Dacă facem bine aceste lucruri, orice cadru didactic preferă să aibă mai multe ore de predare, nu de hârtii”, a punctat Daniel David.
Rețea școlară reorganizată
Una dintre cele mai delicate schimbări vizează reorganizarea rețelei școlare, care a redus fragmentarea cu peste 8%. În unele zone, clase cu efective foarte mici – uneori chiar și un singur elev – au fost comasate, pentru a eficientiza procesul educațional. „Am păstrat în fiecare comună cel puțin o școală cu personalitate juridică, indiferent de numărul copiilor”, a precizat ministrul, explicând că măsura a fost gândită pentru a nu afecta accesul la educație.
Regulile pentru numărul de elevi dintr-o clasă au fost ajustate, dar fără schimbări dramatice. Situațiile excepționale rămân reglementate, în special pentru copiii cu cerințe educaționale speciale, unde efectivele rămân reduse.
Bursele sociale, prioritatea crizei
Deși fondul pentru burse nu se mai ridică la nivelul din anii trecuți, ministerul a păstrat ca prioritate bursele sociale, pentru a proteja copiii din medii vulnerabile. „Este vital să menținem acești elevi în sistemul de învățământ. Ei sunt cei mai expuși riscului de abandon”, a explicat Daniel David.
El a anunțat și că, în anii următori, ministerul va încerca să readucă bursele pentru performanță olimpică și sprijinul pentru studenți la nivelurile anterioare, odată ce situația bugetară va permite. În plus, autoritățile locale și companiile private ar putea fi implicate în susținerea burselor, pentru a completa fondurile alocate de stat.
Viziunea pe termen scurt, mediu și lung
Daniel David a vorbit și despre pașii ce trebuie urmați în perioada următoare:
- Pe termen scurt, vor fi implicați profesorii pensionați acolo unde există lipsuri de personal, iar bugetul pentru 2026 trebuie pregătit cu grijă. Implementarea PNRR, renegociat, trebuie finalizată până în august 2026.
- Pe termen mediu, legea salarizării unitare va trebui să respecte promisiunea salariului de început pentru debutanți și asistenți universitari, pentru a face meseria mai atractivă.
- Pe termen lung, obiectivul este ca 15% din bugetul național să fie direcționat către educație și 1% din PIB către cercetare.
„Educația are nevoie de resurse suplimentare, utilizate înțelept, pentru salarii atractive, specialiști și programe de infrastructură, în special pentru educația timpurie”, a punctat ministrul.
Apel la solidaritate și încredere
Tonul mesajului său a fost unul sincer și uneori personal. Daniel David a mărturisit că a fost „paratrăsnet pentru critici” în ultimele luni, unele justificate, altele exagerate sau chiar alimentate de dezinformare. „Trăim într-o lume complicată, unde există încercări de destabilizare inclusiv în domeniul educației. În aceste condiții, am preferat să fiu mai rezervat public, pentru a nu amplifica tensiunile”, a spus acesta.
În final, a transmis un apel la unitate: „Putem ieși din această situație doar împreună, prin solidaritate și acțiuni raționale, fără a lăsa ca diferențele de opinie să devină animozități. Facem acest lucru pentru noi, dar mai ales pentru viitorul copiilor noștri”.
Daniel David a încheiat cu o declarație care surprinde esența rolului său de tehnocrat: „Nu funcția de ministru contează, ci ca anul școlar să înceapă normal, fără festivisme inutile, dar cu premisele necesare pentru un sistem funcțional. Apoi, să putem vorbi despre dezvoltare, nu despre austeritate”.
