România se pregătește să treacă oficial la ora de iarnă în noaptea de 25 spre 26 octombrie 2025. În acel moment, ceasurile vor fi date înapoi cu o oră, de la 3:00 la 2:00, ceea ce va transforma ziua de 26 octombrie în cea mai lungă a anului – va avea nu mai puțin de 25 de ore. Schimbarea marchează începutul perioadei cu zile mai scurte și seri mai întunecate, un fenomen care influențează atât rutina zilnică, cât și ritmul biologic al oamenilor.
De ce trecem la ora de iarnă
Scopul principal al acestei modificări este valorificarea mai eficientă a luminii naturale și reducerea consumului de energie. Prin ajustarea ceasului, activitățile zilnice se sincronizează mai bine cu durata zilei, evitând consumul inutil de electricitate dimineața.
Totuși, în realitate, impactul nu este doar economic. Mulți oameni resimt schimbarea prin modificarea bioritmului, ceea ce poate duce la oboseală, dificultăți de concentrare sau tulburări de somn. Aceste efecte sunt mai pregnante în primele zile după ajustare, până când organismul se obișnuiește cu noul program.
Un alt efect imediat este vizibilitatea: serile devin mai scurte și întunericul se lasă mai devreme, ceea ce poate afecta starea de spirit, în special pentru cei sensibili la lipsa luminii naturale.
Cum ne putem adapta mai ușor la ora de iarnă
Medicii și specialiștii în somn recomandă câteva măsuri simple, dar eficiente, pentru a trece mai ușor peste această tranziție:
- Respectarea unui program regulat de somn, inclusiv în weekend, pentru a ajuta organismul să intre rapid într-un ritm constant.
- Expunerea la lumină naturală cât mai mult timp în cursul zilei, pentru a stimula producția de serotonină și a regla ceasul biologic.
- Evitarea cafelei și a meselor copioase seara, care pot afecta calitatea somnului.
- Activitate fizică ușoară în primele zile după schimbare, pentru a menține nivelul de energie.
- Limitarea timpului petrecut în fața ecranelor înainte de culcare. Lumina albastră emisă de telefoane, tablete și laptopuri poate bloca secreția de melatonină, hormonul responsabil pentru inducerea somnului.
Respectarea acestor reguli simple poate reduce semnificativ efectele neplăcute și ajută organismul să se adapteze mai repede.
Un obicei cu rădăcini istorice
Schimbarea orei are o istorie îndelungată. Ideea a apărut pentru prima dată în perioada Primului Război Mondial, când mai multe țări au căutat soluții pentru economisirea energiei. România a introdus pentru prima dată ora de vară în 1932, însă practica a fost abandonată și apoi reluată.
Din 1979, schimbarea orei a devenit permanentă, în conformitate cu directivele europene, fiind aplicată de două ori pe an: trecerea la ora de vară în martie și revenirea la ora de iarnă în octombrie.
La nivel european, s-a discutat intens despre eliminarea acestei schimbări sezoniere. Uniunea Europeană a lansat chiar o consultare publică în 2018, iar majoritatea respondenților s-au pronunțat pentru renunțarea la acest obicei. Cu toate acestea, statele membre nu au reușit să ajungă la un consens, astfel că, până în prezent, toate țările europene continuă să-și ajusteze ceasurile de două ori pe an.
Ora de iarnă și ritmul natural
Ajustarea ceasului în octombrie nu este întâmplătoare. După echinocțiul de toamnă, zilele devin treptat mai scurte, iar nopțile mai lungi, până la solstițiul de iarnă din decembrie. Trecerea la ora de iarnă ajută la o mai bună sincronizare a programului uman cu ciclurile naturale de lumină și întuneric.
Această aliniere are, teoretic, rolul de a reduce consumul energetic și de a menține o rutină zilnică mai firească în raport cu mediul înconjurător. Totuși, pentru mulți oameni, adaptarea la un apus mai devreme poate genera stări de melancolie sau chiar depresie sezonieră, fenomen recunoscut medical și întâlnit mai ales în regiunile unde lumina naturală este redusă.
Ziua de 26 octombrie 2025 – cea mai lungă a anului
Prin revenirea la ora de iarnă, ziua de 26 octombrie 2025 va avea 25 de ore, fiind astfel cea mai lungă din an. Pentru unii, acest lucru înseamnă o oră suplimentară de somn și relaxare. Pentru alții, poate fi un moment de dezechilibru, întrucât schimbarea, deși aparent minoră, influențează ritmul circadian.
Este un moment care marchează oficial finalul verii și apropierea sezonului rece, aducând cu sine nu doar temperaturi mai scăzute, ci și un alt mod de organizare a activităților zilnice.
Concluzie
Trecerea la ora de iarnă rămâne un ritual anual care ne amintește cât de mult suntem ancorați în ciclurile naturii și cât de importantă este adaptarea la schimbările de ritm. Deși aduce beneficii legate de utilizarea mai eficientă a luminii naturale, schimbarea poate provoca și dificultăți temporare.
Prin respectarea unor obiceiuri sănătoase și printr-o mai bună organizare a programului zilnic, românii pot transforma această tranziție într-o oportunitate de a-și regăsi echilibrul și de a-și ajusta stilul de viață la noul sezon.
Pe 26 octombrie 2025, ceasurile se dau înapoi, dar timpul câștigat ar putea fi folosit pentru odihnă, reflecție sau pentru un nou început, într-un anotimp în care lumina scade, dar în care importanța echilibrului interior devine și mai mare.
