Calendar ortodox 28 august 2025: Zi de mare sărbătoare. Cuviosul Moise Etiopianul și Cuviosul Iosif Isihastul, modele de pocăință și sfințenie
Ziua de 28 august aduce în fața credincioșilor români o sărbătoare cu profundă încărcătură spirituală. În calendarul ortodox sunt pomeniți Sfântul Cuvios Moise Etiopianul, Sfântul Mucenic Diomid și Sfânta Ana Prorocița, iar în același timp, lumea catolică și protestantă îl cinstește pe Sfântul Augustin de Hipona, unul dintre cei mai mari teologi ai creștinătății. Tot astăzi este pomenit și Cuviosul Iosif Isihastul, o figură contemporană de o mare profunzime duhovnicească, iubită în special de monahii de la Sfântul Munte Athos.
Această zi ne vorbește despre pocăință, iertare și renaștere interioară, amintindu-ne că orice suflet, oricât de rătăcit, poate fi ridicat prin credință și smerenie.
Sfântul Moise Etiopianul – din tâlhar în sfânt
Viața Cuviosului Moise Etiopianul (sau Moise Arapul) este o dovadă cutremurătoare a faptului că Dumnezeu nu caută perfecțiunea omului, ci sinceritatea pocăinței lui. Născut în Egipt, de neam etiopian și cu înfățișare aspră, Moise a dus o tinerețe marcată de violență și păcate grele. A fost rob, apoi tâlhar de temut, conducător al unei cete de bandiți de pe valea Nilului. Puterea și cruzimea sa îl făceau de temut, iar numele său inspira groază.
Și totuși, tocmai acest om, care părea pierdut pentru totdeauna, avea să devină un mare ascet și sfânt al Bisericii. Întâlnirea cu un pustnic din Sketis l-a schimbat radical. Prin post, rugăciune și pocăință, Moise s-a transformat într-un părinte al pustiei, întrecându-i în nevoințe chiar pe unii dintre marii monahi ai vremii.
Se spune că, deși fusese un ucigaș și un tâlhar, lacrimile sale de pocăință erau atât de sincere, încât Dumnezeu i-a dăruit darul vindecărilor și al discernământului. Mai târziu, a primit și hirotonia, iar la vârsta de 75 de ani a adunat în jurul lui 75 de ucenici. Sfârșitul său a fost unul mucenicesc: în timpul unei invazii barbare, a refuzat să fugă, amintindu-și de cuvântul Mântuitorului – „Cine scoate sabia, de sabie va pieri” – și a fost ucis alături de câțiva ucenici.
Astăzi, Sfântul Moise rămâne un simbol al faptului că niciun păcat nu e mai mare decât iubirea lui Dumnezeu și că adevărata convertire poate schimba radical destinul unui om.
Sfântul Cuvios Iosif Isihastul – pustnicul Athosului
Un alt nume pomenit astăzi este Sfântul Iosif Isihastul, o figură mai apropiată de timpurile noastre, care a trăit între 1898 și 1959. Născut în insula Paros, orfan de tată, tânărul Francisc (numele său de botez) a cunoscut greutățile vieții încă din copilărie. În adolescență a lucrat în portul Pireu, apoi a făcut armata, dar inima lui tânjea după liniștea rugăciunii.
La 23 de ani, a plecat în Sfântul Munte Athos, locul care avea să-i devină casă și altar de jertfă. A căutat necontenit un părinte duhovnicesc care să-l învețe rugăciunea inimii, acea rugăciune neîncetată care aduce mintea și sufletul în fața lui Dumnezeu. Împreună cu părintele Arsenie, tovarășul său de nevoințe, a trăit ani grei în peșteri, în colibe sărăcăcioase și în lipsuri materiale, dar cu o bogăție sufletească imensă.
Sfântul Iosif nu și-a cruțat niciodată trupul: postea, priveghea și se ruga cu o intensitate care îi epuiza sănătatea. Suferințele fizice nu l-au împiedicat să se roage pentru lume, iar Dumnezeu i-a dăruit daruri duhovnicești: înainte-vedere, vedenii, lumină taborică. Chiar dacă era bolnav și slăbit, continua să îi învețe pe ucenici puterea liniștii și a rugăciunii.
Pe 28 august 1959, Cuviosul Iosif și-a încredințat sufletul lui Dumnezeu, lăsând în urmă nu doar ucenici care aveau să ducă mai departe tradiția isihastă, ci și o moștenire duhovnicească ce inspiră și astăzi mii de credincioși.
Alte pomeniri importante
Tot pe 28 august, Biserica îl cinstește și pe Sfântul Mucenic Diomid, doctorul creștin care a mărturisit credința în Hristos chiar cu prețul vieții, precum și pe Sfânta Ana Prorocița, cea care L-a recunoscut pe Pruncul Iisus în Templu și a vestit venirea Mântuitorului.
În calendarul romano-catolic, dar și în cel anglican și luteran, ziua de 28 august este dedicată Sfântului Augustin de Hipona, marele episcop și teolog din secolul IV, autor al „Confesiunilor” și al lucrării „Cetatea lui Dumnezeu”. Viața lui Augustin, care a trecut prin rătăciri și păcate înainte de a se întoarce la Hristos, seamănă în multe privințe cu cea a lui Moise Etiopianul – amândoi au dovedit că transformarea interioară este posibilă prin credință și har.
O zi a pocăinței și a renașterii
Ziua de 28 august devine astfel o sărbătoare a pocăinței, a curajului și a puterii rugăciunii. De la tâlharul devenit sfânt, Moise Etiopianul, până la pustnicul neobosit Iosif Isihastul, de la mărturisitorul Diomid până la teologul Augustin, toți acești sfinți transmit un mesaj comun: nu există viață pierdută atunci când omul alege să se întoarcă spre Dumnezeu.
Pentru credincioși, ziua este prilej de rugăciune și de introspecție. Se obișnuiește ca în această dată să se facă pomeniri, să se aprindă lumânări și să se rostească rugăciuni către sfinți, cerându-le mijlocirea pentru sănătate, iertare și luminarea sufletului.
🌿 Concluzie
Ziua de 28 august 2025 este o zi de mare sărbătoare, în care trecutul plin de păcate al Sfântului Moise și viața ascetică a Sfântului Iosif Isihastul se întâlnesc în aceeași lumină a harului divin. Pentru credincioși, aceste exemple sunt dovada că adevărata sfințenie nu se naște din perfecțiune, ci din lupta cu propriile slăbiciuni, din pocăință sinceră și din dorința de a trăi în adevăr.
