Guvernul României pregătește una dintre cele mai ample reforme ale administrației publice din ultimii ani. Un pachet de măsuri aflat în prezent în consultare publică, coordonat de Ministerul Dezvoltării, își propune să reducă semnificativ dimensiunea aparatului administrativ, să schimbe regulile de recrutare și evaluare a funcționarilor și să introducă mai multă flexibilitate în modul de lucru.
Este o reformă care, pe hârtie, vizează atât eficientizarea cheltuielilor, cât și creșterea performanței în instituțiile publice. Dar, în spatele cifrelor și al termenilor tehnici, se află decizii ce vor influența direct munca a mii de oameni și modul în care statul își servește cetățenii.
6.000 de posturi, eliminate definitiv
Cea mai spectaculoasă măsură propusă este desființarea a peste 6.000 de locuri de muncă, atât la nivel central, cât și în teritoriu. Printre acestea, posturile din cabinetele demnitarilor și din cancelariile prefecților vor dispărea complet.
Reducerea se va face prin limitarea numărului de consilieri personali. În administrația centrală, fiecare demnitar va avea cu un consilier mai puțin, iar în administrația locală numărul acestora va fi calculat în funcție de populația localității. Economiile estimate sunt considerabile: aproape 194 de milioane de lei în ultimele patru luni din 2025 și peste 580 de milioane de lei anual.
Această măsură nu vizează doar reducerea costurilor, ci și diminuarea zonei de influență politică directă asupra aparatului administrativ. Consilierii personali, adesea numiți pe criterii de încredere, vor fi mai puțini, ceea ce, teoretic, ar putea aduce mai multă profesionalizare în actul de guvernare.
Mandate limitate și rotație obligatorie
Proiectul introduce o schimbare de paradigmă pentru funcțiile de conducere și pentru înalții funcționari publici: mandatele vor fi pe perioadă determinată, nu nelimitate. În plus, anumite posturi considerate sensibile vor intra într-un sistem de rotație – fie obligatorie, fie voluntară – astfel încât persoanele să nu rămână prea mult timp în aceeași funcție.
Scopul este dublu: reducerea riscului de „capturare” politică a funcțiilor și stimularea mobilității profesionale. Rotația ar urma să permită schimbul de experiență între instituții, dar și să spargă structurile rigide care, de multe ori, frânează schimbarea.
Numirile temporare în funcții de conducere vor fi posibile doar atunci când postul nu poate fi ocupat prin concurs, promovare sau rotație. Practic, regula va fi concursul, iar excepția – numirea directă.
Evaluare pe termen lung, bazată pe rezultate
Un alt punct central al reformei îl reprezintă schimbarea modului de evaluare a funcționarilor. În locul unor analize anuale, formale, va exista o evaluare multianuală, bazată pe competențe și pe rezultatele concrete obținute.
Accentul se mută pe meritocrație: promovările ar trebui să fie determinate de performanță, nu de relații sau conjuncturi politice. Pentru funcțiile de management, vor conta realizările în coordonarea echipelor, modul de implementare a proiectelor și capacitatea de a aduce rezultate vizibile pentru cetățeni.
Se introduce și conceptul de „mobilitate prin rotație” – un transfer temporar al unui funcționar pe un post similar, fie în cadrul aceleiași instituții, fie într-o altă structură administrativă. Măsura ar putea contribui la schimbul de bune practici și la reducerea rutinei excesive.
Mai multă flexibilitate în programul de lucru
Reforma prevede și posibilitatea ca funcționarii să lucreze cu jumătate de normă, dacă natura postului permite acest lucru. În plus, se deschide posibilitatea de a cumula două funcții part-time în instituții diferite, atâta timp cât atribuțiile sunt similare.
Această schimbare ar putea ajuta la folosirea mai eficientă a resurselor umane, dar și la atragerea de specialiști care nu pot lucra cu normă întreagă. Important este că legea clarifică faptul că nu există incompatibilitate în aceste situații.
Context economic și fiscal
Acest al doilea pachet de reforme administrative vine după măsurile fiscale deja adoptate de Guvern, care au inclus creșterea TVA de la 19% la 21%. În timp ce măsurile fiscale aduc venituri suplimentare la buget, reformele din administrație sunt gândite să reducă cheltuielile și să crească eficiența.
Dacă proiectul va fi implementat în forma actuală, statul ar putea economisi sute de milioane de lei anual și ar putea produce o restructurare profundă a aparatului birocratic. Însă succesul depinde nu doar de voința politică, ci și de capacitatea instituțiilor de a gestiona tranziția fără a afecta serviciile oferite cetățenilor.
O reformă cu miză mare
Pentru unii, acest pachet de măsuri înseamnă o administrație mai suplă, mai puțin birocratică și mai eficientă. Pentru alții, este o reducere drastică de personal care ar putea pune presiune pe funcționarii rămași și pe capacitatea statului de a răspunde rapid la nevoile oamenilor.
Ceea ce este cert e că, dacă va trece de consultarea publică și de Parlament, reforma va schimba nu doar organigramele instituțiilor, ci și felul în care se face administrație în România. Iar efectele ei – pozitive sau negative – se vor vedea în următorii ani, în relația directă dintre stat și cetățeni.
