Președintele american Donald Trump a anunțat, în noaptea de joi spre vineri, că săptămâna viitoare se va întâlni față în față cu liderul rus Vladimir Putin, în Alaska. Evenimentul, programat pentru 15 august 2025, are loc într-un moment de tensiune maximă în relațiile internaționale, chiar în ziua în care expira termenul-limită impus de Washington pentru ca Moscova să pună capăt războiului din Ucraina sau să se confrunte cu sancțiuni economice drastice.
„Mult așteptata întâlnire dintre mine, în calitate de președinte al Statelor Unite ale Americii, și președintele Rusiei, Vladimir Putin, va avea loc vinerea viitoare, 15 august 2025, în Alaska. Urmează și alte detalii”, a transmis Trump pe rețeaua Truth Social.
Negocieri sub presiunea timpului
Potrivit CNN, această întâlnire vine pe fondul unui plan avansat, discutat de emisari ai Casei Albe cu Kremlinul, pentru oprirea conflictului din Ucraina. Surse diplomatice spun că Vladimir Putin ar fi propus o încetare a ostilităților în schimbul unor concesii teritoriale majore din partea Kievului: cedarea regiunilor Donețk și Lugansk (zona Donbas), controlate în mare parte de Rusia, precum și a peninsulei Crimeea, anexată ilegal în 2014. Planul ar îngheța actualele linii ale frontului, fără alte detalii publice deocamdată.
Discuțiile au fost purtate la Moscova de Steve Witkoff, trimisul lui Trump, cu doar două zile înainte de anunțul oficial. Informația a fost confirmată și liderilor europeni, dar și autorităților de la Kiev.
O întâlnire cu puternică încărcătură simbolică
Dacă vizita se concretizează, va fi prima dată din 2015 când Vladimir Putin pășește pe teritoriul american și prima întrevedere directă cu Donald Trump din 2018. Deocamdată, președintele SUA nu a detaliat agenda completă a discuțiilor, dar a promis că va reveni cu informații despre „eforturile pentru a aduce Rusia și Ucraina la masa păcii” și despre „locația populară” aleasă pentru întrevedere.
Trump a admis că întâlnirea ar fi avut loc mai devreme, dar au fost necesare pregătiri suplimentare de securitate. „Președintele Putin dorește, la fel ca și noi, să ne vedem cât mai curând posibil”, a spus liderul american.
Europa privește cu atenție
Anterior anunțului oficial, un oficial european și unul american au confirmat pentru CNN că SUA și Rusia lucrează la un posibil acord, care ar recunoaște o parte din câștigurile teritoriale obținute de Moscova în Ucraina. Negocierile nu sunt însă definitive și ar putea eșua.
Trump s-a arătat optimist: „Liderii europeni vor pace. Președintele Putin, cred, vrea pace, iar Zelenski vrea pace. Instinctul meu îmi spune că avem o șansă la pace”.
Totuși, la începutul săptămânii, liderul de la Casa Albă avertizase că, dacă Putin nu pune capăt războiului până la termenul-limită de vineri, va impune noi sancțiuni dure Rusiei. În paralel, Washingtonul a aplicat deja un tarif suplimentar de 25% pentru petrolul rusesc importat de India, măsură interpretată ca o sancțiune secundară.
Varșovia: „Conflictul ar putea fi înghețat mai repede decât credem”
Și la Varșovia există semne de speranță. Premierul polonez Donald Tusk a declarat, vineri, că invazia rusă ar putea fi „înghețată” mai curând decât se anticipa. El a relatat că, în cursul dimineții, a discutat cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care, deși prudent, este optimist.
„Există anumite semnale și am intuiția că o înghețare a conflictului ar putea avea loc mai repede decât credem. Partea ucraineană dorește foarte mult ca Europa, inclusiv Polonia, să participe la conturarea viitorului armistițiu și apoi a păcii. Și noi avem un interes major, pentru că asta ar spori securitatea noastră”, a spus Tusk, citat de The Guardian.
Un moment de răscruce
Întâlnirea Trump–Putin din Alaska ar putea fi fie începutul unui proces de detensionare a conflictului din Ucraina, fie o nouă rundă de negocieri fără rezultat. Miza este uriașă: oprirea unui război care durează de peste trei ani și care a schimbat echilibrul de securitate în Europa.
În următoarele zile, toate privirile vor fi ațintite spre Washington, Moscova și Kiev, în așteptarea detaliilor despre o discuție care, cel puțin în teorie, ar putea redesena harta politică a continentului.
