Guvernul condus de Ilie Bolojan susține o inițiativă legislativă care propune extinderea obligațiilor de raportare ale primăriilor către organele fiscale, într-o încercare de a întări controlul asupra activităților economice din agricultură și de a formaliza acest sector. Dacă până acum primăriile raportau exclusiv datele privind beneficiarii carnetelor de comercializare, noul proiect ar introduce o raportare trimestrială mult mai detaliată, cuprinzând informații despre atestatele de producător, suprafețele cultivate și efectivele de animale.
Ce se întâmplă în prezent
În forma actuală a legislației, autoritățile administrației publice locale sunt obligate să transmită, la fiecare trei luni, date referitoare la persoanele care dețin carnete de comercializare pentru produsele agricole. Aceste informații sunt esențiale pentru ca ANAF să poată monitoriza veniturile generate din vânzarea produselor agricole, însă acoperă doar o parte limitată a realității din teren.
Lipsa unor date complementare – cum ar fi suprafețele cultivate sau efectivele de animale – face dificilă o evaluare realistă a producției agricole și, implicit, a nivelului potențial de fiscalizare. Acest gol informațional a fost sesizat de autorități în urma consultărilor cu fermierii și inspectorii fiscali.
Ce aduce nou proiectul sprijinit de Guvern
Noua propunere legislativă vine tocmai să umple acest gol. Potrivit textului inițiativei, primăriile ar urma să fie obligate să transmită trimestrial următoarele informații:
- Date privind atestatele de producător – inclusiv seria, numărul și data emiterii;
- Tipurile de produse agricole obținute;
- Suprafețele de teren cultivate;
- Efectivele de animale deținute de producători.
Aceste date, centralizate și analizate de ANAF, ar contribui la o mai bună evaluare a riscurilor fiscale și la detectarea activităților economice nedeclarate. Potrivit Guvernului, „raportarea regulată a acestor informații permite o mai bună monitorizare a producătorilor agricoli și contribuie la formalizarea activităților economice din acest domeniu”.
De ce susține Guvernul măsura
Executivul explică faptul că extinderea obligației de raportare are mai multe beneficii strategice. În primul rând, oferă autorităților fiscale instrumente mai bune pentru a verifica coerența între producția reală și veniturile declarate. În al doilea rând, permite o alocare mai corectă a subvențiilor și ajutoarelor financiare către fermieri, în baza unor date concrete, nu doar pe declarații formale.
Mai mult, aceste informații pot sprijini dezvoltarea unor politici publice adaptate la realitățile din teren, în special în zonele rurale, unde economia agricolă joacă un rol esențial.
O condiție importantă: respectarea autonomiei locale
Deși Guvernul sprijină inițiativa, pune un accent clar pe respectarea autonomiei locale, așa cum este garantată de articolul 120 din Constituția României. Cu alte cuvinte, Executivul nu dorește să impună un sistem centralizat de sus în jos, ci recomandă ca implementarea noilor obligații să se facă doar după consultarea structurilor asociative ale autorităților locale – cum sunt Asociația Comunelor, Asociația Orașelor sau Uniunea Națională a Consiliilor Județene.
„Este necesar ca aceste structuri să fie de acord cu soluțiile propuse și să dispună de capacitatea administrativă și financiară pentru a gestiona obligațiile suplimentare”, subliniază Guvernul în punctul său de vedere oficial.
Ce urmează
Proiectul urmează să fie analizat de Parlament, unde va trece prin comisiile de specialitate înainte de a fi supus votului în plen. Dacă va fi aprobat, modificările legislative vor intra în vigoare, cel mai probabil, de la începutul anului viitor. Primăriile vor trebui să își adapteze sistemele de evidență și raportare, iar colaborarea cu ANAF va deveni mai tehnică și mai riguroasă.
Pentru micii producători agricoli, impactul va depinde de modul în care autoritățile locale gestionează procesul și de cât de transparentă va fi comunicarea cu fermierii. În mod ideal, măsura ar putea reduce evaziunea fiscală și ar sprijini accesul mai echitabil la finanțare, dar implementarea defectuoasă sau birocratizarea excesivă ar putea complica inutil activitatea celor care muncesc deja din greu în agricultură.
Până atunci, mingea este în terenul legislativului, iar fermierii și autoritățile locale așteaptă cu atenție forma finală a noii legi.
