Fostul președinte al României, Traian Băsescu, a solicitat oficial reluarea plății indemnizației lunare și atribuirea unei locuințe de protocol, în urma deciziei Curții Constituționale care i-a restabilit drepturile aferente funcției de șef de stat. Informația a fost confirmată de Administrația Prezidențială într-un răspuns transmis postului Antena 3 CNN.
Cererea a fost depusă după publicarea, în Monitorul Oficial, a deciziei CCR nr. 319/2025, care a invalidat interdicția impusă foștilor demnitari declarați colaboratori ai fostei Securități de a beneficia de facilitățile oferite prin Legea nr. 406/2001. Concret, Băsescu cere aplicarea prevederilor articolului 2, literele a) și b) din actul normativ, care reglementează acordarea indemnizației lunare și a locuinței de protocol foștilor președinți.
„Domnul Traian Băsescu, fost Președinte al României în perioadele 2004–2009 și 2009–2014, a formulat către Administrația Prezidențială o cerere prin care solicită dispunerea măsurilor necesare pentru punerea în aplicare a prevederilor legale”, se arată în comunicatul instituției.
Indemnizație retroactivă, de la data suspendării
Solicitarea formulată de fostul șef de stat include și plata retroactivă a indemnizației lunare, care reprezintă 75% din venitul Președintelui României în funcție. Băsescu precizează că aceste drepturi ar trebui achitate începând cu 23 martie 2022 – data la care Administrația Prezidențială a încetat plata indemnizației, ca urmare a deciziei definitive a Înaltei Curți de Casație și Justiție privind colaborarea sa cu fosta Securitate.
Cu toate acestea, valoarea exactă a sumelor solicitate nu a fost precizată, fiind în prezent sub analiza Curții de Apel București, în cadrul dosarului nr. 4765/2/2022.
Locuință de protocol: între cerere și competențe limitate
Pe lângă reluarea plății indemnizației, Traian Băsescu solicită și o reședință oficială, conform drepturilor prevăzute de lege pentru foștii președinți. În trecut, Guvernul Ponta, prin Hotărârea nr. 60/2015, i-a alocat fostului șef de stat o locuință de protocol situată pe strada Gogol, în Capitală.
Situația actuală rămâne incertă. Administrația Prezidențială a precizat că nu are atribuții directe în ce privește repartizarea locuințelor de protocol sau furnizarea serviciilor de protecție SPP pentru foștii șefi de stat, aceste sarcini revenind altor instituții ale statului.
În sprijinul acestei solicitări, Guvernul pregătește o hotărâre care ar putea modifica destinația unui imobil aflat în domeniul public, cu scopul de a-l transforma în reședință oficială pentru un fost președinte. Proiectul figurează pe ordinea de zi a ședinței de vineri a Executivului și ar putea include, potrivit unor surse guvernamentale, și cazul lui Traian Băsescu.
Contextul deciziei CCR și implicațiile juridice
În 2022, Traian Băsescu a fost declarat oficial colaborator al fostei Securități, conform unei hotărâri definitive pronunțate de Înalta Curte. În urma acestei decizii, i-au fost retrase drepturile conferite de statutul de fost președinte, în temeiul unei legi adoptate în 2021, care prevedea explicit excluderea de la beneficiile legale a foștilor demnitari care au avut legături cu Securitatea.
Curtea Constituțională a decis, însă, în iulie 2025, că această interdicție contravine principiului securității juridice și a dreptului la respectarea drepturilor câștigate anterior, oferindu-i astfel lui Băsescu temei legal pentru a cere restabilirea completă a facilităților de care beneficiază un fost președinte al României.
Nici Klaus Iohannis nu are reședință de protocol
În mod similar, nici Klaus Iohannis, succesorul lui Traian Băsescu la conducerea țării, nu a primit până în prezent o locuință de protocol, conform surselor din cadrul Administrației Prezidențiale. Situația reflectă ambiguitatea procedurală și lipsa unui cadru clar privind alocarea acestor reședințe, în ciuda existenței unei legislații care prevede acest drept.
În concluzie, cererea formulată de Traian Băsescu reprezintă un nou capitol în discuțiile privind statutul și beneficiile foștilor președinți ai României. Deși decizia Curții Constituționale pare să-i ofere sprijin juridic, rămâne de văzut cum vor reacționa instituțiile competente și dacă va exista o soluție rapidă în ceea ce privește atât componenta financiară, cât și cea logistică.
