Președintele rus Vladimir Putin a reacționat vineri la dezamăgirile exprimate de liderul american Donald Trump în privința lipsei unui progres vizibil în oprirea războiului din Ucraina, oferind o declarație menită să tempereze așteptările și să reafirme angajamentul Moscovei pentru soluții diplomatice. Într-un dialog oficial cu omologul său din Belarus, Aleksandr Lukașenko, Putin a transmis că „dezamăgirile apar din așteptări excesive”, subliniind că orice negociere reală trebuie să se desfășoare în afara spectacolului politic, într-un cadru calm și discret.
Putin, despre negocieri și așteptări: „Nu în public, ci în liniștea procesului”
„Cât despre eventualele dezamăgiri din partea cuiva, toate dezamăgirile apar din așteptări excesive. Este o regulă general cunoscută”, a spus Vladimir Putin, în contextul în care Donald Trump s-a declarat recent „foarte dezamăgit” de lipsa unui acord privind pacea în Ucraina.
Putin a insistat asupra ideii că negocierile trebuie să se desfășoare fără camere de filmat, într-un climat lipsit de presiuni publice, ceea ce ar putea favoriza găsirea unui compromis durabil. „Am convenit că putem purta astfel de negocieri fără zgomot politic, într-un regim calm. Prima reacție a părții ucrainene a fost pozitivă”, a afirmat liderul de la Kremlin, menționând inițiativa formării a trei grupuri de lucru în acest sens.
Negocieri la Istanbul și un nou schimb de prizonieri
Putin a apreciat pozitiv a treia rundă de negocieri de pace, desfășurată pe 23 iulie la Istanbul, sub egida ministrului de externe turc, Hakan Fidan. Discuțiile, deși întârziate la început și relativ scurte, au dus la un nou schimb de prizonieri între Rusia și Ucraina.
„Moscova a returnat Kievului mii de trupuri ale soldaților ucraineni căzuți, iar în schimb a primit zeci de trupuri ale militarilor ruși”, a afirmat Putin, potrivit agenției TASS.
Hakan Fidan a îndemnat ambele părți să înceteze „acest război sângeros cât mai rapid”, apreciind că primele două runde de discuții au adus rezultate semnificative. „Nimeni nu se aşteaptă la un drum facil”, a declarat și purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, recunoscând complexitatea procesului.
Condiții ferme din partea Rusiei pentru încetarea focului
Site-ul oficial al Președinției ruse a reiterat, în acest context, condițiile stabilite de Kremlin pentru a pune capăt conflictului: retragerea completă a trupelor ucrainene din regiunile Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie, în limitele administrative stabilite înainte de anexarea acestora de către Rusia. În plus, Ucraina ar trebui să renunțe la intenția de a adera la NATO.
„De îndată ce Kievul va declara că este pregătit să ia această decizie și să înceapă o retragere reală (…), vom emite imediat un ordin de încetare a focului”, a transmis Vladimir Putin, promițând o retragere sigură a forțelor ucrainene dacă aceste condiții vor fi acceptate.
Trump crește presiunea: un nou ultimatum pentru Rusia
Pe de altă parte, președintele SUA, Donald Trump, a reluat tonul ferm și a lansat un nou avertisment, acordând Rusiei un termen de „10 sau 12 zile” pentru a pune capăt conflictului. Acest nou ultimatum vine după cel din 14 iulie, când Trump fixase o perioadă de 50 de zile pentru ca Putin să accepte condițiile de pace.
Într-o declarație recentă, Trump l-a avertizat și pe Dmitri Medvedev, vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Federației Ruse, să „își măsoare cuvintele”, după ce oficialul rus afirmase că „ultimatumurile pot duce la război”. Această replică tensionată adâncește disputa verbală dintre cei doi foști șefi de stat, cu implicații potențiale în desfășurarea negocierilor internaționale.
Evoluții militare și tăcerea Ucrainei
În paralel cu declarațiile de la nivel diplomatic, Rusia susține că deține inițiativa pe câmpul de luptă. Potrivit Ministerului rus al Apărării, forțele Moscovei ar fi capturat orașul Ceasiv Iar, din regiunea Donețk, după o bătălie care a durat 16 luni – o afirmație pe care Ucraina a respins-o, negând controlul total al rușilor asupra localității.
În acest tablou complicat, reacția părții ucrainene în privința noilor condiții formulate de Putin rămâne limitată la nivel oficial. Deși președintele rus susține că răspunsul inițial a fost pozitiv, discuțiile concrete între delegații nu au fost reluate deocamdată.
Între presiune diplomatică și realism politic
Aflată între două presiuni – cea a Washingtonului, care vrea un armistițiu rapid, și cea a Moscovei, care condiționează orice pace de concesii teritoriale și politice – Ucraina se află într-un punct delicat. În același timp, declarațiile publice ale liderilor lasă loc atât pentru blocaje, cât și pentru reluarea negocierilor, dar într-un cadru diferit față de cel de până acum.
Rămâne de văzut dacă apelurile internaționale pentru o pace negociată vor reuși să creeze punți între tabere sau dacă, dimpotrivă, acest schimb de replici va adânci și mai mult falia dintre Est și Vest.
