Premierul Ilie Bolojan a fost vizat recent de o acuzație delicată: că ar fi solicitat bani publici pentru plata chiriei în Capitală. Informația, apărută în spațiul public în urma unei postări virale pe rețelele sociale, a fost rapid dezmințită de Guvernul României, care a explicat că este vorba despre o simplă eroare de completare a unui formular intern. Totuși, valul de reacții stârnit a arătat cât de fragil este echilibrul între încrederea publică și percepția gestionării fondurilor statului.
Totul a pornit în seara zilei de 27 iulie, când jurnalista Anca Alexandrescu, cunoscută pentru pozițiile sale critice, a publicat pe Facebook un document care, la prima vedere, părea să indice că premierul ar fi cerut Senatului să-i achite chiria din bani publici. Postarea a devenit imediat virală, iar în spațiul online s-au declanșat discuții aprinse despre integritate, transparență și dublu standard.
Guvernul a reacționat în scurt timp, explicând că nu a fost vorba de nicio solicitare reală de plată a chiriei din partea lui Ilie Bolojan, ci de o greșeală materială. Mai exact, într-un formular intern, cuvântul „solicit” nu a fost tăiat, deși premierul depusese deja, cu aproape o lună înainte, o cerere oficială de renunțare la suma forfetară pentru cazare. Cererea, datată 1 iulie 2025, a fost făcută publică de Guvern, împreună cu fotografia documentului, tocmai pentru a aduce claritate.
„Premierul Ilie Bolojan nu a solicitat această sumă și nu beneficiază de ea. Mai mult, în data de 1 iulie 2025 a fost depusă o cerere oficială de renunțare la suma forfetară pentru cazare”, se arată în declarația transmisă presei de Executiv.
Explicația a fost completată de precizarea că prim-ministrul locuiește, pe durata mandatului, într-o locuință de protocol pusă la dispoziție de RA-APPS, conform prevederilor legale. Așadar, nu există niciun temei pentru solicitarea unor bani suplimentari de la bugetul public.
„Premierul și-a asumat încă de la începutul mandatului să folosească cu responsabilitate banii publici și rămâne consecvent acestui angajament”, a adăugat Guvernul, într-o notă cu ton ferm și calm.
În contextul în care Guvernul condus de Ilie Bolojan a demarat o serie de măsuri ferme pentru limitarea cheltuielilor bugetare și reducerea risipei, inclusiv prin reformarea sistemului de beneficii și indemnizații acordate demnitarilor, o astfel de suspiciune a căzut greu în spațiul public. De aici și reacțiile rapide, pe alocuri inflamatorii, ale cetățenilor și comentatorilor din online.
Episodul vine și pe fondul unei sensibilități crescute față de gestionarea banului public. Într-o perioadă în care milioane de români simt pe pielea lor austeritatea și înăsprirea regulilor fiscale, orice informație care pare să contrazică discursul oficial de „strângere a curelei” poate inflama spiritele.
De aceea, Guvernul a fost nevoit să intervină prompt, nu doar pentru a demonta acuzația, ci și pentru a limita efectele de imagine ale acestui incident birocratic. Eroarea pare să fi fost, într-adevăr, una de formă – dar, în vremuri tensionate, forma devine adesea fond.
Acest episod atrage atenția asupra unei realități mai largi: neîncrederea publică în clasa politică și vigilența crescută a cetățenilor. Orice document, orice semn de posibil abuz, real sau presupus, poate genera reacții rapide și radicale, în special în epoca viralității digitale.
În cele din urmă, deși cazul pare să se fi lămurit, el lasă în urmă un semnal de alarmă: responsabilitatea nu înseamnă doar să nu folosești banii publici în mod abuziv, ci și să ai grijă ca fiecare gest administrativ să fie clar, limpede, fără loc pentru interpretări. Pentru că, în vremuri în care încrederea se câștigă greu și se pierde ușor, chiar și o neatenție într-un formular poate aprinde un scandal.
