Indemnizația de hrană în valoare de 347 de lei brut pe lună va fi acordată, începând cu luna august, exclusiv angajaților din sectorul public care au un salariu net de cel mult 6.000 de lei. Măsura este prevăzută în Legea 141/2025, publicată în Monitorul Oficial vineri, și vine în urma anunțului făcut de ministrul Muncii, Florin Manole, la începutul lunii iulie. Până acum, plafonul era de 8.000 de lei net, ceea ce înseamnă că mii de bugetari cu venituri peste acest prag vor pierde automat dreptul la indemnizație.
Noua regulă: ce se schimbă concret
Deși valoarea indemnizației rămâne neschimbată – 347 de lei brut/lună, sumă impozabilă – modificarea afectează categoria de salariați care o vor mai primi. Din august, doar angajații din administrația publică al căror venit net este egal sau mai mic de 6.000 de lei vor mai regăsi această sumă în statul de plată. Cei care depășesc acest prag nu o vor mai primi. Excepție fac angajații care beneficiază de alte forme de hrană reglementate prin legi speciale, cum este cazul personalului din structurile militare sau cu statut special.
Executivul susține că această schimbare este parte a unui efort mai amplu de a reduce cheltuielile bugetare și de a concentra resursele financiare către categoriile de salariați cu venituri mici și medii. Indemnizația de hrană ajunsese să fie acordată pe scară largă în sectorul public, inclusiv celor cu salarii ce depășesc 8.000 sau chiar 10.000 de lei net, fiind considerată de facto un beneficiu universal.
Cum se reflectă pe fluturaș și cine pierde
Printre cei afectați direct de noul plafon se numără directori, șefi de serviciu, specialiști din ministere, agenții naționale sau primării, adică funcționarii cu venituri nete peste 6.000 de lei. Aceștia nu vor mai vedea, începând cu august, linia „indemnizație de hrană” pe fluturașul de salariu. În schimb, angajații cu venituri sub acest prag vor continua să primească cei 347 de lei brut, în aceleași condiții ca până acum.
Impactul financiar individual, în urma eliminării acestei indemnizații, variază între aproximativ 200 și 250 de lei net pe lună, în funcție de deducerile personale aplicate. Pentru unii, suma poate părea modestă, dar la nivel de sistem, înmulțită cu zeci de mii de angajați eliminați din rândul beneficiarilor, înseamnă economii importante pentru bugetul de stat.
Ce trebuie să facă angajații din sectorul public
Ministerul Muncii recomandă angajaților să își verifice salariul net din lunile iulie și august pentru a vedea dacă se încadrează în noile condiții. Dacă venitul net depășește plafonul de 6.000 de lei, indemnizația va fi eliminată automat de către serviciul de resurse umane. În cazul în care un angajat care se află sub plafon nu mai primește această sumă, este indicat să solicite clarificări în scris de la conducerea instituției.
De asemenea, este important ca angajații să urmărească eventualele instrucțiuni interne. Unele instituții pot opera recalculări retroactive în cazul în care s-au plătit sume necuvenite după intrarea în vigoare a noii legi. Astfel, pot apărea regularizări ulterioare pe fluturașul de salariu.
Contextul mai larg: reforma pachetului salarial bugetar
Această măsură face parte dintr-un pachet mai amplu de ajustări pe care Guvernul le pregătește în privința salarizării în sectorul public. Printre schimbările vizate se numără și noi criterii pentru acordarea voucherelor de vacanță, precum și posibile plafonări ale sporurilor. Toate aceste decizii vin în contextul presiunilor tot mai mari pentru reducerea deficitului bugetar și pentru reformarea sistemului de salarizare publică într-o manieră echitabilă și sustenabilă.
În acest tablou general, cei 347 de lei pot părea o sumă neînsemnată, însă economiile realizate prin restrângerea acestui beneficiu pot atinge zeci de milioane de lei anual. Este o schimbare de paradigmă, prin care statul transmite că beneficiile nu mai pot fi acordate în mod egalizat, ci trebuie să țintească în primul rând categoriile vulnerabile sau cele mai expuse la presiuni economice.
Pentru angajații cu venituri mici, păstrarea indemnizației poate atenua într-o anumită măsură efectele scumpirilor din ultima perioadă. Pentru cei cu venituri ridicate, eliminarea ei este, poate, mai degrabă simbolică – dar marchează un nou mod de a gândi distribuția beneficiilor în sectorul public.
