Guvernul a făcut un pas înapoi, într-un moment în care nemulțumirea românilor începea să se transforme în revoltă tăcută. Pachetul de măsuri fiscale anunțat inițial cu fermitate a fost revizuit pe ultima sută de metri, chiar la inițiativa premierului Ilie Bolojan, după ce reacțiile dure din societate au arătat că impactul asupra oamenilor era mult prea mare. A fost un gest care arată că presiunea publică poate, uneori, să mai îndoaie voința politică.
Sănătatea, un lux pentru 3,3 milioane de români
Cea mai sensibilă dintre măsuri îi vizează pe cei 3,3 milioane de români care, de luna viitoare, vor fi scoși din categoria celor asigurați la sănătate. Inițial, li se cerea o plată de 2.400 de lei către stat, în două tranșe egale – o sumă uriașă pentru mulți dintre ei. Acum, în urma modificării, statul va cere doar 25% din sumă la început, urmând ca restul să fie plătit mai târziu. Este o gură de aer, dar nu o soluție pe termen lung. Pentru unii, chiar și această sumă inițială e greu de găsit. Vorbim de oameni fără locuri de muncă stabile, pensionari cu venituri mici, sau tineri aflați între joburi.
Băncile mici, salvate în ultimul moment
Pe lângă sistemul medical, și sectorul bancar a fost la un pas de blocaj. Guvernul a acceptat să modifice taxa bancară pentru instituțiile financiare de dimensiuni reduse, la cererea acestora. Fără această intervenție, multe dintre aceste bănci riscă să-și închidă porțile, iar efectul ar fi fost resimțit direct de românii care depind de ele în comunități mici sau izolate.
Presiuni europene și un TVA greu de dus
Sectorul HoReCa nu scapă nici el. Comisia Europeană cere ca TVA-ul din restaurante, hoteluri și cafenele să fie majorat de la 11% la 21%, cel târziu până la începutul lui 2026. Statul român a pierdut deja 2 miliarde de lei prin aplicarea acestei cote reduse, iar Bruxelles-ul a devenit tot mai vocal. Este o veste grea pentru întreprinzătorii din domeniu, care și așa au trecut prin pandemie, scumpiri și lipsă de personal.
Sprijin juridic pentru ca legea să nu cadă la CCR
În culise, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, se asigură că legea nu va fi demontată la Curtea Constituțională. A cerut oficial sprijinul Ministerului Justiției pentru a verifica fiecare virgulă, fiecare alineat. Un gest care trădează frica de un eșec legal care ar putea da tot pachetul peste cap. Se lucrează intens, cu juriști și experți în legislație, pentru ca nicio portiță să nu poată fi atacată.
Un nou val de taxe la orizont: auto și imobiliar
Și nu se oprește aici. Guvernul pregătește un nou set de măsuri, care să aducă aproape 6 miliarde de lei la buget. Din această sumă, 2,5 miliarde ar urma să vină din taxarea mai dură a proprietăților – cu dublarea impozitelor actuale. Dacă nu se va reuși o evaluare corectă a valorii de piață, autoritățile vor modifica grilele fiscale. În paralel, se prefigurează și o nouă taxă auto: una care va lua în calcul atât capacitatea motorului, cât și poluarea produsă. Adică o povară în plus pentru transportatori, dar și pentru șoferii de rând, care au mașini vechi și puțini bani.
Promisiuni mari, realitate complicată
Guvernul spune că toate aceste măsuri sunt luate pentru stabilizarea finanțelor țării. Vorbim de reduceri de cheltuieli și creșteri de venituri care, în teorie, ar trebui să reducă deficitul bugetar, să crească încrederea investitorilor și să aducă banii din cererile de plată europene. În special tranșa a patra, de 2,68 miliarde euro, care e vitală pentru bugetul României.
În cifre, Executivul estimează că va strânge:
- 9,5 miliarde de lei în 2025 și 35 miliarde lei în 2026 din măsuri de creștere a veniturilor,
- 1,25 miliarde lei în 2025 și 57,3 miliarde lei în 2026 din reducerea cheltuielilor.
Urmează asumarea în Parlament
În final, proiectul va fi trimis în Parlament, acolo unde Guvernul Bolojan își va asuma răspunderea. Un gest politic curajos sau riscant, în funcție de cum vor reacționa partidele din coaliție și opoziția.
Pentru milioane de români, însă, toate aceste decizii se traduc în bani mai puțini în portofel, în alegeri mai grele la farmacie, la magazin sau la ghișeul de taxe. Guvernul spune că vrea să repare o structură fragilă, dar, pentru cei mai mulți, realitatea rămâne la fel: prețuri în creștere, salarii care nu mai ajung și speranța că, poate, măsurile vor fi aplicate cu echilibru.
