Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat marți, în cadrul unei conferințe de presă susținute la Palatul Victoria, că România trebuie să trimită până la sfârșitul lunii iulie documentul oficial („cover note”) privind forma revizuită a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Acest pas este esențial pentru ca țara noastră să poată depune, până la finalul anului, cererea de plată cu numărul 4, aferentă fondurilor europene destinate redresării economice post-pandemie.
Proiecte compromise în valoare de 6,3 miliarde euro
Ministrul a atras atenția asupra faptului că o serie de proiecte în valoare totală de aproximativ 6,3 miliarde de euro nu mai pot fi finalizate până în august 2026, termenul limită impus de regulamentele europene. „Suntem într-o situație în care, conform analizelor tehnice, aceste proiecte fie nu mai pot fi duse la capăt în timp util, fie nu respectă procedurile europene”, a explicat Pîslaru.
Această sumă se deduce din totalul de 15 miliarde de euro prevăzut în PNRR, rezultând un buget estimat de aproximativ 8,7 miliarde de euro pentru proiectele rămase eligibile. La acest buget se adaugă și un pachet de măsuri axat pe consolidarea rezilienței.
Resetarea relației cu Comisia Europeană
În cadrul conferinței, Dragoș Pîslaru a subliniat importanța reconfigurării relației dintre România și Comisia Europeană. Potrivit acestuia, noua abordare aduce cu sine o reluare a dialogului într-o manieră constructivă și o reconstrucție a încrederii pierdute în urma promisiunilor neonorate ale guvernărilor anterioare.
„Cred că ceea ce este foarte important este că vom reuși să salvăm o parte din proiectele care, folosind un termen plastic, erau moarte atunci când a preluat mandatul actualul guvern”, a declarat ministrul. Acesta a menționat că urmează o actualizare detaliată în perioada imediat următoare, care va clarifica forma finală a PNRR revizuit.
Un plan încărcat: peste 500 de jaloane și ținte
Planul Național de Redresare și Reziliență, în forma sa inițială, cuprindea peste 500 de jaloane și ținte, ceea ce îl făcea unul dintre cele mai complexe documente de acest fel din Europa. Dragoș Pîslaru a anunțat că în prezent mai rămân în analiză aproximativ 378 de jaloane, însă se urmărește simplificarea formulărilor și reducerea numărului de obiective intermediare, într-un efort de eficientizare a implementării.
„Avem o direcție clară: simplificarea descrierilor, reducerea țintelor intermediare și menținerea unei linii coerente, care să permită o absorbție reală a fondurilor disponibile”, a explicat oficialul.
Autostrăzile A7 și A8, scoase parțial din PNRR
Unul dintre cele mai sensibile puncte abordate a fost legat de retragerea unor segmente din Autostrada Moldovei (A7) și Autostrada Unirii (A8) din cadrul PNRR. Potrivit ministrului, aceste secțiuni au fost eliminate nu din cauza întârzierilor fizice în construcție, ci din cauza neregulilor privind procedurile de achiziție publică.
„Este vorba de probleme de respectare a regulamentului european de achiziții. Unele erate din documentațiile de licitație nu au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene – JOUE”, a explicat Dragoș Pîslaru. Oficialul a adăugat că se caută în prezent surse alternative de finanțare pentru aceste tronsoane, considerate esențiale pentru infrastructura României.
Un drum dificil, dar asumat
Conferința a scos în evidență provocările majore cu care se confruntă România în implementarea PNRR. Însă, în același timp, declarațiile ministrului au indicat un efort clar de reorganizare și salvare a cât mai multor proiecte prin reformularea planului național și identificarea de soluții financiare alternative.
„Este un proces dificil, dar absolut necesar pentru a nu rata o șansă istorică. Nu vorbim doar despre fonduri, ci despre o reformă reală a modului în care România gestionează marile proiecte strategice”, a concluzionat Dragoș Pîslaru.
