Guvernul condus de Ilie Bolojan a făcut un prim pas ferm în direcția reformei administrative printr-o decizie care anunță una dintre cele mai ample restructurări din ultimii ani. Administrația Națională „Apele Române” (ANAR), regie aflată în subordinea Ministerului Mediului, urmează să își reducă personalul din aparatul central cu 50%. Măsura este menționată explicit în programul de guvernare al noului Executiv, adoptat luni de Parlament.
Reduceri drastice în structurile centrale
Deși documentul oficial nu oferă foarte multe detalii despre amploarea și mecanismele reformei administrative, cazul ANAR este singurul în care este indicată o cifră concretă: înjumătățirea personalului din administrația centrală. În termeni practici, această decizie ar putea afecta sute de angajați, însă Guvernul nu a oferit încă date exacte despre distribuția personalului între structurile centrale și cele teritoriale.
Programul de guvernare vorbește în ansamblu despre o reducere cu 20% a personalului din aparatul administrativ central și despre o reformă în întreprinderile de stat și regiile autonome, precum Romatsa sau RAR. Însă singura măsură cuantificabilă anunțată este cea care vizează Apele Române, instituție cu aproximativ 9.000 de angajați și un buget de stat de peste 3,8 miliarde de lei în 2024.
Un buget generos, o eficiență discutabilă
Conform datelor oficiale, Apele Române beneficiază de o alocare bugetară substanțială – 2,23 miliarde lei reprezintă subvenție de la stat, iar 1,59 miliarde lei provin din venituri proprii. Însă aproape un miliard de lei din buget este destinat plății salariilor.
Într-un răspuns oferit presei anul trecut, reprezentanții instituției arătau că din totalul de aproximativ 8.700 de angajați, doar 144 activau efectiv pe teren, în timp ce 447 ocupau funcții de șoferi. O proporție dezechilibrată, care, potrivit surselor guvernamentale, a ridicat semne de întrebare cu privire la eficiența structurii interne și la corecta utilizare a fondurilor publice.
Un mesaj politic clar: „Reformele încep cu statul”
Premierul Ilie Bolojan a transmis în fața Parlamentului un mesaj fără echivoc. Reforma administrativă este o prioritate, iar statul trebuie să fie primul care se supune schimbării. „Le transmit cetățenilor că îmi asum această poziție știind foarte bine situația în care se află România. Reformele vor începe cu statul și clientela politică”, a declarat Bolojan. Tot el a recunoscut că măsurile nu vor fi populare, dar le-a justificat prin riscurile unei crize financiare iminente dacă sistemul bugetar nu este eficientizat.
Premierul a subliniat că, în absența unor reforme structurale, România ar risca să piardă încrederea partenerilor internaționali, dar mai ales a propriei populații. „Dacă vom mai tolera risipa și indolența, vom pierde pe termen lung încrederea oamenilor și a partenerilor noștri. România nu va mai putea merge pe drumul pe care a mers până acum. Mandatul este unul de reformă și reconstrucție”, a completat acesta.
Ce urmează pentru Ministerul Mediului și alte structuri?
În același program de guvernare, Guvernul Bolojan mai prevede diminuarea stimulentelor și bonusurilor considerate „exagerate”, plafonarea salariilor și reducerea generală a numărului de angajați în ministere și instituțiile subordonate. Nici aici nu sunt, însă, oferite cifre exacte sau termene de implementare. De asemenea, în cazul Romsilva, se propune „reducerea numărului direcțiilor silvice”, dar fără detalii clare privind impactul asupra personalului sau costurile salvate la buget.
O decizie cu impact social și politic
Reducerea personalului cu 50% în cadrul aparatului central al ANAR reprezintă o măsură de forță, cu ecou puternic atât în zona administrativă, cât și în cea politică. Rămâne de văzut în ce mod vor fi implementate concedierile, dacă vor fi însoțite de măsuri compensatorii și ce impact vor avea asupra funcționării efective a regiei. Nu este exclus ca sindicatele să reacționeze, mai ales în lipsa unui dialog social transparent și a unor criterii clare de selecție.
Pentru moment, mesajul transmis de Guvern este unul de fermitate și asumare. Restructurarea Apelor Române devine, astfel, un prim test major pentru Executivul Bolojan. Dacă această măsură va fi dusă la capăt în mod echilibrat și transparent, ar putea constitui un precedent pentru reformele promise în restul aparatului de stat. În caz contrar, ar putea genera un val de nemulțumiri sociale care să afecteze capitalul politic al noii guvernări chiar de la început.
