Sorin Grindeanu, unul dintre politicienii cu experiență în administrarea infrastructurii românești, revine în prim-plan cu o reacție fermă la ceea ce consideră a fi o anomalie gravă în sistemul public: indemnizațiile uriașe acordate membrilor consiliilor de administrație din companiile aflate în subordinea Ministerului Transporturilor. Fost ministru al Transporturilor, Grindeanu a făcut aceste declarații la scurt timp după ce a fost ales președinte al Camerei Deputaților, cu 201 voturi „pentru”, un gest care îl poziționează într-o poziție centrală de decizie politică.
Cu o sinceritate rară în discursurile publice, Grindeanu a recunoscut că a fost surprins de amploarea acestor indemnizații, care, în unele cazuri, depășesc chiar salariul președintelui României. Situația, spune el, este „scăpată de sub control” și necesită o corectare urgentă. Nu a ezitat să transmită un mesaj clar: „Cine nu vrea să accepte aceste schimbări, să plece din consiliile de administrație. Fără niciun rabat”.
Grindeanu nu vorbește doar din postura de lider politic, ci și ca om care a văzut din interior cum funcționează aceste structuri. Timp de trei ani și jumătate a condus Ministerul Transporturilor, iar acum afirmă răspicat că unele dintre aceste indemnizații sunt absolut disproporționate față de munca depusă – participări rare la ședințe, o dată sau de două ori pe lună, pentru remunerații mai mari decât ale celor mai înalți demnitari ai statului.
Un plan clar pentru echitate
Grindeanu propune o reformă bazată pe un principiu simplu: echitatea. În coaliția de guvernare s-a discutat despre introducerea unei grile salariale diferențiate, în funcție de importanța companiei respective. Astfel, o funcție într-un consiliu de administrație la Portul Constanța sau la Aeroportul Otopeni nu ar trebui să fie remunerată la fel ca una de la o companie mai puțin strategică, precum tipografia CFR.
„Vor exista grade, niveluri, în funcție de rolul și impactul companiei în economie. Dar chiar și așa, toate aceste sume trebuie reduse foarte mult”, a spus fostul ministru. Mai mult decât atât, a reiterat că PSD, partidul pe care îl conduce interimar, va fi un partener loial și responsabil în această reformă, care ține de justiția socială.
O poziție de forță într-un moment de cotitură
Grindeanu a fost validat recent ca președinte al Camerei Deputaților, în urma unei sesiuni parlamentare în care aleșii au stabilit și noua conducere a Senatului. În timp ce el a primit 201 voturi „pentru”, contracandidatul său, Ionel Goideanu, susținut de S.O.S. România, a strâns doar 20. Votul a fost secret, cu buletine, iar procesul a marcat o reconfigurare semnificativă a echilibrului politic în Parlament.
La Senat, funcția de președinte a fost preluată de Mircea Abrudean, cu sprijinul a 93 de senatori. Aceste numiri au venit după ce Ilie Bolojan a fost votat premier, iar Ciprian Șerban, succesorul lui Grindeanu la Transporturi, a preluat portofoliul ministerial.
Continuitate și decizie în Ministerul Transporturilor
Între timp, Ciprian Șerban a fost întrebat ce intenționează să facă pentru a limita salariile mari din companiile de stat, făcând referire directă la directorul CFR Călători. Răspunsul său a fost succint, dar sugestiv: „După această conferință, am o întâlnire cu domnul director. Mă așteaptă.” Semn că subiectul este deja pe masa discuțiilor și că vor urma clarificări sau chiar măsuri.
Sorin Grindeanu și-a încheiat mandatul la Transporturi fără să aprobe bugetul Companiei Naționale Aeroporturi București, ceea ce înseamnă că, cel puțin în acel caz, nu au existat majorări de indemnizații. A fost o decizie calculată, în ton cu viziunea sa de echilibru și prudență fiscală.
Un semnal pentru întreaga administrație
Mesajul transmis de Grindeanu este unul de fermitate și responsabilitate. El nu denunță doar o stare de fapt, ci vine și cu o soluție structurată: o grilă clară, diferențiată, care să reflecte atât realitățile economice, cât și principiile de echitate socială. Prin acest demers, fostul ministru transmite un semnal întregii administrații: că timpul inechităților și privilegiilor nejustificate trebuie să apună.
Într-o perioadă în care încrederea cetățenilor în instituțiile statului este pusă la grea încercare, astfel de inițiative pot deveni piloni de reconstrucție a unei relații bazate pe transparență, justiție și respect pentru banul public. Grindeanu pare hotărât să ducă această luptă dintr-o poziție cheie – iar de data aceasta, în fruntea Camerei Deputaților.
