Într-o lume în care echilibrul geopolitic atârnă de un fir de petrol, un mesaj al lui Donald Trump a reaprins tensiuni și temeri într-un moment deja fragil. Fostul președinte american a ales o formulare scurtă, directă și cu iz de avertisment, dar care a făcut rapid înconjurul planetei: „Mențineți prețul petrolului jos. Vă urmăresc! Jucați fix pe mâna inamicului. Nu faceți asta!”.
Postarea, făcută pe platforma sa, Truth Social, a venit într-un context exploziv. Atacurile aeriene ale Statelor Unite asupra unor instalații nucleare iraniene au reaprins tensiunile din Orientul Mijlociu. Riposta Iranului nu a întârziat, iar baza militară americană Al-Udeid din Qatar a fost ținta unui atac cu rachete. Deși nu s-au raportat victime, semnalul este clar: escaladarea e reală, iar urmările pot fi dezastruoase.
Trump nu a nominalizat în mod clar cui i se adresează, însă tonul și contextul trimit cu gândul la marile companii petroliere. Un apel indirect, dar ferm, de a nu profita de haos pentru a crește prețurile. Pentru Trump, un preț mare la petrol înseamnă mai mult decât cifre în bursă – înseamnă să joci în favoarea adversarului, să slăbești cetățeanul de rând și să alimentezi o criză economică ce poate exploda în valuri sociale.
Reacția pieței nu s-a lăsat așteptată. Prețul petrolului brut american (WTI) a scăzut cu 0,75 dolari pe baril, ajungând la 73,09 dolari. Cotația internațională Brent a scăzut la rândul său cu 0,73 dolari, coborând la 76,28 dolari. O ușoară detensionare, dar mai degrabă o respirație scurtă într-o atmosferă înăbușitoare.
Într-o altă postare, Trump a fost și mai tranșant: „Sapă, frate, sapă. Și vreau să înceapă acum!!!” – un mesaj care păstrează tonul său clasic, dar ridică din nou întrebări despre influența sa asupra politicilor economice, deși nu mai deține funcția supremă. Din punct de vedere legal, deciziile privind extracția de petrol sunt luate de companii private, nu de Departamentul Energiei – dar impactul declarațiilor sale este incontestabil.
Casa Albă, prin vocea purtătorului de cuvânt Harrison Fields, a intervenit prompt: „Așa cum a spus președintele, producătorii trebuie să mențină prețul petrolului jos sau riscă să joace în favoarea inamicului”. Declarația confirmă că îngrijorările sunt reale și împărtășite inclusiv în actuala administrație.
În spatele cifrelor și al mesajelor se află însă și o realitate umană: milioane de familii afectate de prețul combustibilului, bugete fragile, transporturi întârziate, incertitudine economică. O scumpire masivă a petrolului ar însemna un lanț de scumpiri în toate sectoarele – de la alimente la energie – și o povară greu de dus pentru cetățeni deja epuizați de crizele anterioare.
Mai mult, atacurile recente din Orientul Mijlociu au pus în pericol nu doar echilibrul energetic global, ci și stabilitatea regională. Qatarul și-a închis temporar spațiul aerian, iar zeci de zboruri, inclusiv din București, au fost redirecționate. Temerea unei crize mai largi, care să afecteze fluxurile comerciale, aprovizionarea cu gaze și petrol sau chiar pacea în zonă, este mai vie ca oricând.
Pe acest fundal tensionat, apelul lui Trump are o nuanță aparte. Este, în esență, un mesaj de avertizare, dar și o încercare de a mobiliza în jurul unei idei clare: nu lăsați prețul petrolului să devină o armă în mâna adversarului. E o reamintire că, în lumea modernă, războaiele nu se duc doar cu rachete, ci și cu barili de petrol, tweeturi și burse.
Până la urmă, sub cuvintele apăsate ale unui fost președinte, se ascunde o temere profundă – aceea că o criză energetică poate destabiliza tot ce mai e stabil. Iar omenirea nu-și mai permite încă o prăbușire.
