O schimbare profundă și, pentru mulți, inevitabilă, se conturează în sistemul de pensii din România – una care atinge nu doar cifre și paragrafe de lege, ci viețile concrete ale celor care au muncit o viață întreagă. Printre cei mai vizați de această reformă se numără și magistrații, care ar putea pierde în curând posibilitatea de a ieși la pensie la doar 47 sau 50 de ani, așa cum se întâmplă astăzi.
Propunerea vine într-un context social și economic tensionat, în care statul încearcă să găsească un echilibru între bugetul public tot mai apăsat și nevoia de echitate între categoriile profesionale. Iar președintele interimar Ilie Bolojan vorbește deschis despre această nevoie.
Ilie Bolojan: „Nu ne mai permitem pensionări la apogeul carierei”
Într-un podcast recent, Ilie Bolojan a spus fără ocolișuri ceea ce mulți români gândesc de ani de zile: nu mai e sustenabil ca un magistrat să plece la pensie când abia a ajuns în vârful experienței sale. „Nu ne mai putem permite pensionări la vârsta la care un magistrat este abia la apogeul carierei,” a spus el. Este un semnal clar că sistemul actual nu mai poate continua în forma sa și că e nevoie de un reset responsabil.
Dincolo de cifre și principii bugetare, este vorba despre un adevăr simplu: în vreme ce unii se retrag la 47 de ani cu pensii de zeci de mii de lei, alții trudesc până la 65 și se aleg cu venituri modeste. Într-o societate tot mai conștientă de aceste discrepanțe, reforma devine nu doar necesară, ci moralmente imperativă.
Ce aduce noua lege a pensiilor
Proiectul legii pensiilor, aflat acum în dezbatere la Camera Deputaților, propune vârsta standard de pensionare de 65 de ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați. Pentru femei, această vârstă va crește treptat până în 2030. Se păstrează stagiul complet de cotizare la 35 de ani și cel minim la 15 ani.
Mai important, pensiile speciale – inclusiv cele ale magistraților – vor fi regândite. Dacă până acum un magistrat putea primi 80% din media veniturilor din ultimele 48 de luni, noua formulă propusă reduce acest procent la 60%. Asta înseamnă, spre exemplu, că un magistrat cu un venit lunar de 22.500 lei va primi o pensie mai mică cu aproximativ 3.500 de lei.
Este o decizie care va stârni, fără îndoială, reacții. Dar este și un pas important spre uniformizarea sistemului. Spre un stat în care fiecare cetățean contează la fel, indiferent că poartă o robă sau un halat, o uniformă sau o salopetă.
Respect pentru mame, bonus pentru dăruire
Nu toate modificările aduc restricții. Noua lege recunoaște și meritele celor care, în tăcere, au crescut generații. Mamele care au crescut copii până la 16 ani vor avea dreptul să se pensioneze anticipat, în funcție de numărul de copii. O mamă cu 3 copii va putea ieși la pensie cu 1 an și 6 luni mai devreme, iar cea cu 7 copii – cu 3 ani și jumătate.
Este, poate, una dintre cele mai calde și umane măsuri incluse în proiect – o recunoaștere a muncii nevăzute din spatele fiecărui om crescut cu iubire și responsabilitate.
Șansa celor care au muncit neîntrerupt
Pentru cei care au contribuit minimum 35 de ani, proiectul deschide și posibilitatea pensionării anticipate. Cei care au trecut de 25 de ani de cotizare vor primi bonusuri – un fel de mulțumire întârziată pentru perseverență, pentru seriozitate, pentru o viață dedicată muncii cinstite.
Sistemul vrea să recompenseze constanța, nu doar statutul. Și încearcă, prin aceste măsuri, să ofere un model în care contribuția reală contează mai mult decât privilegiul funcției.
Spre o pensie pe măsura contribuției
Poate cea mai curajoasă idee a reformei este principiul contributivității: fiecare să primească pensie în funcție de cât a contribuit, nu în funcție de ce funcție a ocupat. Este o direcție simplă, dar de mare greutate. Se doresc reguli egale pentru toți, pentru ca sistemul să fie echitabil, predictibil și sustenabil.
Nu este vorba despre pedepsirea unor categorii profesionale. Este vorba despre a pune lucrurile la locul lor. Despre a repara o nedreptate. Despre a da sens cuvântului „pensie” – care înseamnă odihna meritată după ani de efort, nu o răsplată disproporționată pentru un statut social.
Ce urmează?
Proiectul va fi supus votului în Camera Deputaților, for decizional. Dacă va fi adoptat în forma actuală, legea va intra în vigoare în 2025. Până atunci, mai sunt pași de parcurs, dezbateri, poate amendamente. Dar sensul reformei este clar: mai multă echitate, mai puțină discrepanță.
Pentru magistrați, schimbarea înseamnă o reevaluare a rolului lor. Nu o pierdere, ci o reafirmare a valorii experienței lor – exact când sunt mai valoroși, când pot da cel mai mult înapoi sistemului și societății.
Iar pentru noi, ceilalți, e un semn că statul începe să ne trateze cu mai multă egalitate. Că viitorul nu va mai fi al privilegiilor moștenite, ci al meritului dovedit. Poate că e doar un pas. Dar e un pas în direcția corectă.
