Românii care își făceau planuri să se retragă din activitate în acest an primesc vești deloc încurajatoare. Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a anunțat recent intenția de a elimina privilegiile de pensionare anticipată pentru o anumită categorie profesională – o măsură care ar putea schimba regulile jocului pentru sute de persoane aflate în pragul pensiei.
Bolojan vrea să schimbe regulile pentru magistrați
Cea mai afectată categorie de această inițiativă este cea a magistraților. În prezent, aceștia beneficiază de posibilitatea de a se pensiona chiar și la vârste de 47-50 de ani, cu pensii speciale consistente. Ilie Bolojan consideră că această practică nu mai este sustenabilă, mai ales că acești profesioniști se află abia la apogeul maturității lor profesionale.
„Nu ne mai putem pensiona magistraţii la 47, la 50 de ani, când sunt la maturitatea vârstei profesionale. Ar trebui să valorificăm această experiență în serviciul public, nu să o irosim”, a declarat Bolojan, într-un podcast citat de Agerpres.
Președintele interimar a subliniat că nu vizează doar aspectul financiar al acestor pensii, ci și impactul asupra calității actului de justiție. Mai exact, menținerea în sistem a magistraților cu experiență ar putea conduce la un sistem judiciar mai predictibil și mai eficient.
Proiect de lege: pensionarea la 65 de ani pentru magistrați
Coaliția de guvernare a depus deja un proiect legislativ care prevede pensionarea magistraților la 65 de ani, aliniind astfel această profesie la standardele generale aplicabile restului populației. Schimbările anunțate nu se opresc aici.
În prezent, pensiile magistraților sunt calculate ca 80% din media salariilor brute pe ultimele 48 de luni. Potrivit proiectului de lege, acest procent va scădea la 60%, ceea ce înseamnă pierderi importante pentru cei care intenționau să se retragă acum. Spre exemplu, un judecător de tribunal cu un salariu lunar de 22.500 de lei ar pierde în jur de 3.500 de lei din pensia specială.
Sistemul de pensii trece printr-o reformă amplă
Reforma pensiilor nu se limitează doar la magistrați. În România, vârsta standard de pensionare pentru bărbați este de 65 de ani, iar pentru femei aceasta va crește treptat până va ajunge la aceeași valoare până în anul 2030. Noul proiect de lege prevede clar: vârsta standard de pensionare va fi 65 de ani pentru toți cetățenii, indiferent de sex.
Totodată, se menține stagiul minim de cotizare de 15 ani, iar cel complet este stabilit la 35 de ani, fără de care nu se pot obține beneficii maxime din sistemul de pensii.
Avantaje pentru mamele cu mai mulți copii
Există însă și vești bune, în special pentru femeile care au avut grijă de familii numeroase. Noul proiect de lege prevede reduceri ale vârstei de pensionare pentru mamele care au crescut copii până la vârsta de 16 ani. Reducerile variază între 6 luni și 3 ani și jumătate, în funcție de numărul de copii:
- 1 copil: 6 luni mai devreme;
- 2 copii: 1 an;
- 3 copii: 1 an și 6 luni;
- 4 copii: 2 ani;
- 5 copii: 2 ani și 6 luni;
- 6 copii: 3 ani;
- 7 sau mai mulți copii: 3 ani și 6 luni.
Bonusuri pentru muncă îndelungată
Persoanele care au cotizat mai mult de 35 de ani vor beneficia de bonificații la pensie. Acest stimulent este menit să încurajeze rămânerea în activitate peste vârsta standard, oferind un avantaj concret pentru cei care aleg să continue să contribuie la sistemul public de pensii.
Tabelul vârstelor de pensionare și calculator online
Pentru cei care doresc să afle exact când pot ieși la pensie, guvernul pune la dispoziție un calculator online, unde fiecare cetățean poate introduce data nașterii și stagiul de cotizare pentru a primi informații precise privind vârsta de pensionare. Tabelul oficial, aflat în anexele noii legi, prezintă în mod detaliat etapele de creștere a vârstei de pensionare până în anul 2035.
Concluzie
Reforma anunțată de Ilie Bolojan vine cu schimbări semnificative și, pentru unii, dureroase. Eliminarea privilegiilor de pensionare anticipată pentru magistrați, alinierea sistemului la principii de echitate și sustenabilitate, precum și introducerea de beneficii pentru mamele cu mulți copii sau persoanele cu stagii lungi de cotizare – toate arată o tentativă de reechilibrare a sistemului.
Rămâne de văzut cât de repede vor fi adoptate aceste schimbări și cât de bine vor fi primite de categoriile vizate. Ce este cert: românii trebuie să fie tot mai atenți la parcursul lor profesional și la drepturile dobândite prin contribuțiile la sistemul public.
