TVA-ul a ținut România în loc 24 de ore. Ce s-a întâmplat între Nicușor Dan și Ilie Bolojan în spatele ușilor închise
România a stat pe loc timp de 24 de ore. Nu pentru că nu exista un candidat pentru funcția de prim-ministru. Nu pentru că s-a pierdut firul negocierilor politice. Ci pentru că între Palatul Cotroceni și echipa viitorului Guvern a avut loc o confruntare discretă, dar decisivă: majorarea TVA-ului de la 19 la 21%.
Promisiunea lui Nicușor Dan, piatra de hotar
Potrivit surselor politice, președintele României, Nicușor Dan, a refuzat inițial să semneze nominalizarea lui Ilie Bolojan în fruntea Guvernului. Motivul? Bolojan susținea necesitatea majorării TVA-ului ca parte a pachetului de reforme fiscale. Președintele, însă, nu a fost dispus să încalce promisiunea făcută în campania electorală: TVA-ul rămâne la 19%.
A fost o zi de discuții intense, cu argumente economice pe masă, dar și cu apeluri la moralitate politică. Pe de-o parte, Ilie Bolojan – cunoscut pentru stilul său administrativ ferm – aducea în față calcule bugetare reci și deficitul enorm de peste 9,3% din PIB. Pe de altă parte, Nicușor Dan insista că încrederea cetățenilor se construiește greu și se pierde repede.
Soluția de compromis: TVA-ul standard rămâne, dar cresc cotele reduse
În cele din urmă, s-a ajuns la un compromis. TVA-ul standard de 19% nu va fi modificat în 2025. În schimb, începând cu 1 august, vor fi majorate cotele reduse de TVA: cea de 5% și cea de 9%. Printre domeniile afectate se numără evenimentele culturale, muzeele, cărțile și lemnele de foc.
Important de precizat: alimentele și medicamentele nu vor fi afectate de această decizie. Guvernul vrea să evite impactul direct asupra consumului de bază, într-o perioadă în care inflația și costul vieții sunt deja apăsătoare pentru mulți români.
Octombrie, luna adevărului pentru economie
Acest plan va fi atent monitorizat. Potrivit informațiilor Digi24, în luna octombrie va fi făcută o evaluare generală a impactului acestor măsuri. Dacă nu vor genera suficiente venituri la buget, atunci Guvernul ia în calcul majorarea TVA-ului general de la 19% la 21%, începând cu 1 ianuarie 2026.
Această eventualitate este, deocamdată, doar un scenariu. Dar este unul real, trecut în proiectul de protocol al noii coaliții de guvernare. Totul depinde de cum vor evolua încasările la buget și de cât de eficient va reuși statul să controleze cheltuielile.
Reforma fiscală nu se oprește aici: urmează măsuri dure
TVA-ul nu este singura temă fierbinte. Noul Executiv pregătește un pachet amplu de măsuri fiscale. Se discută despre:
- majorarea accizelor la tutun și alcool,
- modificarea regimului fiscal pentru jocurile de noroc,
- tăieri de cheltuieli în instituțiile publice,
- restructurarea unor agenții și digitalizarea serviciilor administrative.
Sursele spun că multe dintre aceste măsuri vor fi aplicate gradual, în funcție de negocierile cu partenerii de coaliție și de starea efectivă a economiei.
Deficitul bugetar uriaș pune presiune pe guvernanți
România a încheiat anul trecut cu un deficit de 9,3% din PIB – cel mai mare din Uniunea Europeană. În acest context, orice ezitare poate costa scump. Comisia Europeană a avertizat deja că este necesară o reducere de cel puțin 2% în 2025 pentru a păstra credibilitatea financiară a țării.
În fața acestei realități, Nicușor Dan și Ilie Bolojan au ales o cale de mijloc. Una care nu sacrifică imediat promisiunile electorale, dar nici nu ignoră presiunea fiscală enormă care planează asupra statului.
Un gest de echilibru politic și responsabilitate economică
Decizia președintelui de a nu accepta din start majorarea TVA-ului este privită ca un gest de fidelitate față de alegători. Pe de altă parte, deschiderea lui Ilie Bolojan spre un compromis arată flexibilitate și spirit constructiv.
Ceea ce părea un blocaj s-a transformat într-un acord. România are, în sfârșit, o direcție. Nu perfectă. Nu lipsită de sacrificii. Dar una care încearcă să protejeze esențialul: încrederea oamenilor și echilibrul bugetului.
Viitorul apropiat va fi decisiv. Dacă măsurile adoptate nu vor funcționa, se va plăti prețul politic și economic. Dacă vor da roade, va fi începutul unui nou model de guvernare – mai sobru, mai atent și, poate, mai sincer cu cetățenii.
