România riscă să se confrunte cu o criză energetică de proporții începând cu 1 iulie 2025, dacă nu vor fi adoptate măsuri urgente pentru conectarea eficientă la sistemul energetic european. Avertismentul vine din partea europarlamentarului Dan Nica, care a atras atenția în plenul Parlamentului European asupra unei realități îngrijorătoare: România, alături de Bulgaria și Grecia, ar putea rămâne izolată energetic, cu consecințe economice și sociale dramatice.
Un blocaj cu efecte regionale
Problema centrală identificată de Dan Nica este lipsa interconectorului dintre Austria și Ungaria, o verigă esențială în infrastructura energetică a Uniunii Europene. În lipsa acestei conexiuni, întreaga regiune sud-estică riscă să fie decuplată de la sistemul energetic al vestului Europei, exact în momentul în care România este obligată, prin reglementările europene, să liberalizeze complet piața energiei electrice.
„Acest blocaj creează o izolare energetică a întregii regiuni de sud-est a Europei, cu efecte directe asupra competitivității și securității economice”, a explicat europarlamentarul român, lider al delegației PSD din Parlamentul European.
Liberalizarea, cu prețul populației
Conform deciziilor Comisiei Europene, de la 1 iulie 2025 România trebuie să renunțe complet la orice formă de plafonare a prețurilor la electricitate. Practic, prețul energiei va fi dictat exclusiv de piață, fără intervenții de protecție din partea statului. În lipsa unor surse alternative de aprovizionare și a interconectării cu rețelele din vestul continentului, România ar putea înfrunta o explozie a tarifelor.
Estimările sunt deja alarmante: pentru sectorul industrial, prețul energiei ar putea ajunge între 250 și 260 euro/MWh, de aproape cinci ori mai mult față de perioada de dinaintea crizei energetice europene. Și consumatorii casnici vor simți puternic aceste schimbări – facturile lunare ar putea crește de peste două ori și jumătate. Pentru multe familii, acest nivel ar fi imposibil de susținut.
„Această măsură de liberalizare totală a pieței va avea un impact devastator pentru economie și pentru oamenii simpli. România nu are de unde să aducă energie electrică în plus, în lipsa unui acces real la rețelele din vestul UE”, a subliniat Nica.
Ajutăm vecinii, dar rămânem descoperiți
România se află într-o poziție paradoxală: în timp ce este solicitată să sprijine energetic Ucraina și Republica Moldova – gesturi de solidaritate firești în contextul geopolitic actual – nu are suficiente resurse interne pentru a-și proteja propriii cetățeni. Lipsa unei infrastructuri moderne și a unor conexiuni transfrontaliere solide expune țara la vulnerabilități majore.
„România ajută Ucraina și Moldova, dar rămâne fără soluții interne”, a declarat europarlamentarul în intervenția sa de la Bruxelles.
Un apel direct la Comisia Europeană
În fața acestui scenariu îngrijorător, Dan Nica a făcut un apel public și ferm către Comisia Europeană, adresându-se în mod direct vicepreședintelui Stéphane Séjourné. A solicitat trei măsuri urgente și concrete:
- Realizarea rapidă a interconectorului dintre Austria și Ungaria, pentru a asigura accesul la energia din vestul Europei;
- Menținerea unui sistem de protecție pentru consumatorii vulnerabili, care riscă să fie afectați grav de liberalizarea pieței;
- Evitarea colapsului economic și energetic regional, printr-o intervenție coordonată și solidă la nivel european.
Fără aceste măsuri, spune Dan Nica, România ar putea ajunge într-o criză energetică profundă, cu efecte în lanț asupra economiei, industriei și nivelului de trai.
Un test al solidarității europene
Apelul europarlamentarului român pune în discuție mai mult decât o simplă chestiune tehnică. Este vorba despre modul în care Uniunea Europeană înțelege să gestioneze tranziția energetică în mod echitabil, ținând cont de realitățile și limitările fiecărui stat membru.
Liberalizarea pieței, un obiectiv major al politicii energetice comune, nu poate fi aplicată mecanic în toate regiunile, fără a evalua capacitatea infrastructurală și economică a fiecărei țări. În cazul României, lipsa unui acces real la rețeaua continentală transformă liberalizarea într-un risc – nu într-o oportunitate.
Un viitor incert, dar care poate fi schimbat
Într-un context geopolitic și economic extrem de volatil, în care securitatea energetică a devenit o miză esențială pentru toate statele membre, România are nevoie de acțiuni ferme și de solidaritate europeană reală.
Apelul lui Dan Nica este, în fond, un semnal de alarmă care nu mai poate fi ignorat. 1 iulie 2025 bate la ușă, iar dacă Europa nu va interveni prompt, milioane de români ar putea suporta consecințele unei decizii luate prea departe de realitatea din teren.
