Premierul Slovaciei, Robert Fico, a stârnit marți o undă de șoc pe scena politică europeană, după ce a pus sub semnul întrebării apartenența țării sale la NATO. Într-o declarație neașteptată, transmisă online, liderul de la Bratislava a sugerat că, în contextul internațional actual, o politică de neutralitate ar putea fi mai avantajoasă pentru Slovacia decât rămânerea în Alianța Nord-Atlantică.
„În aceste vremuri de înarmare fără sens, când companiile producătoare de armament își freacă mâinile de bucurie, neutralitatea ar fi foarte benefică pentru Slovacia”, a spus Fico, adăugând cu o undă de resemnare: „Din păcate, decizia nu se află în mâinile mele”.
Mesajul său vine chiar înaintea summitului NATO programat pentru 24-25 iunie, în care liderii celor 32 de state membre urmează să discute creșterea bugetelor pentru apărare – o temă cu greutate în contextul războiului din Ucraina și al tensiunilor tot mai acute din Orientul Mijlociu. Secretarul general desemnat al Alianței, Mark Rutte, a avansat o propunere ambițioasă: statele membre să aloce 3,5% din PIB exclusiv pentru apărare, la care să se adauge alte 1,5 procente pentru infrastructură strategică. Mai radical, fostul președinte american Donald Trump cere ca acest prag să fie ridicat la 5%.
În Slovacia, reacțiile nu au întârziat. Declarația lui Fico a fost catalogată de opoziția liberală drept „iresponsabilă și periculoasă”. Chiar și președintele Peter Pellegrini, aliat politic al premierului, s-a delimitat clar de această poziție, considerând-o nerealistă.
„A fi o țară neutră nu înseamnă că ești ferit de pericole. Înseamnă, din păcate, că ești singur în fața amenințărilor. Iar asta te poate costa chiar mai mult decât o apartenență la NATO. Nu 3,5%, ci 7, 8 sau poate 10% din PIB cheltuiți pe armament, pentru a-ți apăra singur granițele și suveranitatea”, a avertizat Pellegrini.
Președintele a mai precizat că o eventuală creștere a bugetului apărării ar trebui făcută etapizat, într-un interval de zece ani, pentru a nu pune presiune excesivă pe economia națională. El a lăsat să se înțeleagă că, în ciuda discuțiilor despre sumele colosale vehiculate, rămânerea în NATO este, de departe, varianta cea mai rațională pentru Slovacia.
Robert Fico, politician cu viziuni conservatoare și cunoscut pentru pozițiile sale critice față de Occident, a fost adesea comparat cu premierul ungar Viktor Orbán. Declarația sa privind neutralitatea nu vine dintr-un gol, ci face parte dintr-un discurs tot mai frecvent în Europa Centrală și de Est, unde liderii naționali privesc cu scepticism direcțiile impuse de Bruxelles și Washington.
Deocamdată, afirmațiile lui Fico nu au declanșat niciun demers oficial care să afecteze poziția Slovaciei în NATO. Totuși, ele nasc întrebări firești despre viitorul politicii externe slovace și despre coeziunea alianței într-o perioadă în care solidaritatea între membri este esențială.
Pe plan internațional, reacțiile sunt de așteptat să vină în valuri. NATO nu își permite fisuri într-un moment atât de tensionat, iar incertitudinea alimentată de lideri ca Fico poate afecta încrederea partenerilor și capacitatea Alianței de a reacționa unitar la amenințările tot mai complexe. În Europa, unde umbrele trecutului nu s-au risipit cu totul, orice ezitare privind solidaritatea strategică poate deveni o vulnerabilitate.
În Slovacia, cetățenii și societatea civilă privesc cu îngrijorare aceste semnale. După ani de apartenență la NATO, în care securitatea țării a fost garantată prin parteneriate solide, ideea unei neutralități izolate pare o întoarcere riscantă în timp. Istoria a demonstrat că micile state au cel mai mult de pierdut atunci când rămân singure într-o lume polarizată.
Rămâne de văzut dacă declarația lui Robert Fico a fost doar o ieșire retorică sau dacă marchează începutul unei adevărate repoziționări strategice. Cert este că, într-un moment în care granițele Europei sunt amenințate de foc și praf de pușcă, ideea de neutralitate nu mai are același parfum de pace pe care îl avea odinioară.
