Decizia Curții Constituționale a României din 29 mai 2025, care elimină obligativitatea menționării bunurilor deținute de partenerii de viață în declarațiile de avere, a declanșat o amplă controversă în spațiul public. Fostul premier Victor Ponta, însă, nu s-a arătat deloc surprins de această hotărâre. Într-un interviu recent, el a afirmat că știa încă din 2024 despre intenția modificării legii, o mișcare pe care o descrie ca fiind „gândită cu mult înainte” de schimbarea actualului președinte al României.
„Era de mult chestia asta. Eu o știam, de exemplu, de anul trecut. Așa mi-au zis unii colegi. Nu e nicio surpriză. E un plan vechi”, a declarat Ponta, subliniind că în interiorul Parlamentului circulau de ceva vreme informații privind direcția în care se îndreaptă Curtea Constituțională.
Victor Ponta: „Declarațiile de avere nu mai reflectă realitatea”
Fostul lider al PSD a profitat de ocazie pentru a-și explica și retragerea din viața parlamentară, motivând că nu mai vede rostul expunerii vieții personale într-un sistem pe care îl consideră, în esență, ineficient. „N-avea rost să-mi pun viața pe tapet. Nu e vorba că ascund ceva, dar e un joc care nu mai are sens”, a spus el. Ponta susține că declarațiile de avere au ajuns să fie simple formalități, lipsite de consistență, întrucât averile reale sunt oricum plasate pe numele altor persoane, cum ar fi rudele sau interpușii.
„Totul se joacă pe numele altora. Nu e nimic spectaculos. Asta e realitatea, chiar dacă nu ne place. Declarațiile de avere nu mai reflectă adevărul de multă vreme”, a punctat fostul premier, sugerând că întreaga arhitectură a transparenței publice este, de fapt, o simulare fără efect real.
Critică dură la adresa sistemului: „O țară de ipocriți”
Într-o declarație tranșantă, Ponta a afirmat că România se complace într-o ipocrizie colectivă când vine vorba de transparență și moralitate publică. „Se creează impresia că ești curat dacă declari ceasuri sau conturi, dar averea reală e mutată din timp. Legea e o glumă. O poză frumoasă pentru public”, a spus el, arătând că în spatele formelor legale se ascunde un sistem care se autoreglează în favoarea celor privilegiați.
Opoziția și societatea civilă reacționează
Decizia Curții Constituționale, adoptată fără o consultare publică semnificativă, a fost rapid contestată de ONG-uri și partide din opoziție. Reprezentanții societății civile au calificat măsura drept „o albire legală” a averilor politicienilor, în timp ce formațiunile parlamentare de opoziție au anunțat că pregătesc inițiative legislative pentru a contracara efectele hotărârii CCR.
Potrivit textului adoptat, excepțiile vor fi permise doar în cazul vehiculelor istorice și al autovehiculelor speciale utilizate de serviciile publice. Cei care nu vor respecta noua reglementare vor fi sancționați cu reținerea certificatului de înmatriculare sau înregistrare, care va fi returnat doar în baza unei dovezi RAR privind modificarea poziției volanului.
Nicușor Dan, exclus din ecuația deciziei
În contextul în care actualul președinte al României, Nicușor Dan, este perceput ca o figură cu influență tot mai mare în arhitectura decizională, fostul premier a ținut să clarifice că decizia Curții nu ar avea nicio legătură cu intervenția acestuia. „Hai să fim serioși. N-a sunat Nicușor Dan la Curte. Decizia era luată dinainte, se lucra de mult la ea”, a comentat Ponta, insistând că mecanismele puterii se activează mult înainte ca opinia publică să afle despre ele.
O lecție despre realpolitik: „Legea se face pentru cine trebuie”
Poate cea mai tulburătoare parte a intervenției sale a fost legată de mărturisirea că legile nu sunt croite pentru binele colectiv, ci pentru a proteja interesele celor din interiorul sistemului. „Legea se face pentru cine trebuie”, a spus el, sugerând că România funcționează după reguli nescrise, dar bine cunoscute celor care participă la viața politică din interior.
Mesajul său adaugă un strat în plus de cinism asupra percepției generale despre clasa politică și despre statul de drept în România. Într-un context în care cetățenii cer tot mai insistent transparență și corectitudine, fostul premier trasează o linie clară între idealuri și realitatea de zi cu zi a deciziei publice.
În final, confesiunea lui Victor Ponta nu face decât să întărească o temere larg răspândită: că schimbările legislative profunde nu sunt nici întâmplătoare, nici neutre, ci parte a unui sistem închis, care știe să-și protejeze interesele indiferent de guvernare sau de culoarea politică.
