Aerul din București devine periculos: Medicii trag un semnal de alarmă. Ce riscă locuitorii Capitalei în zilele următoare
Un nou val de poluare lovește Bucureștiul, iar pericolul pentru sănătate este real și tot mai greu de ignorat. Specialiștii de la Accuweather avertizează că în următoarele zile calitatea aerului în Capitală va fi „slabă”, cu un indice de 52 – o valoare care ar trebui să ne pună pe gânduri. Deși pare o cifră seacă, ea ascunde o realitate dură: aerul pe care îl respirăm devine din ce în ce mai toxic.
Ce înseamnă, de fapt, acest indice?
Indicele calității aerului reflectă concentrația de particule poluante din atmosferă. În cazul de față, vorbim în special despre dioxidul de azot (NO₂), un gaz rezultat din arderea combustibililor, în special de la mașini. Într-un oraș sufocat de trafic, ca Bucureștiul, acest gaz devine omniprezent – dar invizibil, ceea ce îl face cu atât mai periculos.
Platforma meteo Accuweather a transmis că „aerul din București a atins un nivel de poluare ridicat și nu este sănătos pentru persoanele sensibile. Este recomandat să se reducă timpul petrecut afară dacă apar dificultăți de respirație sau iritații în gât”.
Cine este în pericol?
Medicii atrag atenția că în aceste condiții nu doar bolnavii cronici sunt în pericol, ci și copiii, vârstnicii sau chiar adulții sănătoși care petrec mult timp în aer liber. Printre simptomele care pot apărea se numără:
- tuse seacă, persistentă
- dificultăți de respirație
- senzație de apăsare în piept
- usturimi ale ochilor și gâtului
- agravarea simptomelor în cazul celor cu astm sau bronșită
Pentru persoanele cu boli respiratorii, o astfel de expunere poate duce la crize severe, iar în unele cazuri chiar la spitalizare. În plus, copiii care aleargă în aerul poluat pot dezvolta probleme pe termen lung.
Bucureștiul, printre cele mai poluate orașe europene
Nu este pentru prima oară când Capitala se confruntă cu astfel de episoade. Din păcate, Bucureștiul figurează constant în clasamentele europene ale orașelor cu aer irespirabil. Lipsa spațiilor verzi, numărul mare de mașini și absența unor măsuri eficiente din partea autorităților ne-au adus aici.
Pe lângă dioxidul de azot, în aerul pe care îl respirăm se mai găsesc și particule fine (PM2.5 și PM10), dioxid de sulf sau ozon la nivelul solului – toți acești poluanți contribuie la un cocktail toxic, invizibil, dar cu efecte directe asupra sănătății.
Ce putem face, concret?
În lipsa unor măsuri rapide din partea autorităților, fiecare dintre noi poate lua mici decizii care fac diferența:
- Evitați expunerea îndelungată în aer liber, mai ales între orele 10:00 și 18:00
- Nu deschideți ferestrele dacă locuiți în zone intens circulate
- Dacă aveți posibilitatea, folosiți un purificator de aer în locuință
- Înlocuiți mersul cu mașina personală cu transportul public sau bicicleta (în zone mai ferite)
- Protejați copiii: amânați joaca în parc sau plimbările lungi în zilele cu indice slab
Un oraș care respiră greu
În mod paradoxal, ne-am obișnuit cu ideea că așa arată viața într-o capitală europeană. Dar realitatea e că niciun oraș nu ar trebui să-și sacrifice locuitorii pentru dezvoltare haotică. Lipsa unor măsuri coerente privind traficul, infrastructura verde sau mobilitatea urbană începe să se simtă nu doar în statistici, ci și în respirația fiecăruia dintre noi.
„Inhalarea unor nivele ridicate de dioxid de azot mărește riscul problemelor respiratorii. Tusea și dificultatea respiratorie sunt simptome comune și o expunere mai îndelungată poate cauza probleme mai serioase de sănătate precum infecții respiratorii”, spun și meteorologii, susținuți de specialiști în sănătate publică.
Viitorul? Mai greu de respirat, dacă nu schimbăm ceva
Cu fiecare zi de poluare ignorată, Capitala devine un oraș tot mai ostil pentru cetățenii săi. Calitatea vieții nu înseamnă doar clădiri moderne și evenimente culturale. Începe cu aerul pe care îl respirăm. Iar dacă acesta este toxic, toate celelalte lucruri contează mai puțin.
Pentru București e nevoie de mai mult decât avertizări meteo. E nevoie de curaj politic, investiții în infrastructură verde și, mai ales, conștientizare din partea fiecăruia. Până atunci, respirăm cu grijă – și cu teamă.
