CNAS vrea contribuție la sănătate pentru pensionarii cu pensii mari. Horațiu Moldovan: „Nu e vorba de bani, ci de echitate”
O discuție care părea îngropată revine, încet dar sigur, în spațiul public: pensionarii cu venituri lunare peste 3.000 de lei ar putea fi din nou obligați să contribuie la sistemul public de sănătate. Anunțul vine chiar din partea președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Horațiu Moldovan, care susține că nu e vorba de un calcul bugetar, ci de un gest de corectitudine față de restul populației.
Nu e vorba de cât adunăm, ci de cum împărțim
Într-o Românie în care sistemul medical public se chinuie să țină pasul cu nevoile reale ale populației, propunerea ridicată de șeful CNAS nu pare neapărat surprinzătoare. Ce este diferit acum, însă, e tonul argumentului: Moldovan vorbește despre „echitate socială”, nu despre „acoperirea unui gol în buget”. Cu alte cuvinte, nu neapărat că lipsesc banii, ci că povara nu e împărțită corect între români.
„Este vorba despre o măsură care nu vizează bugetul în sine, ci mai ales corectitudinea față de ceilalți membri ai societății”, a declarat Moldovan, citat de Ce se întâmplă, doctore?. Oficialul consideră că și pensionarii cu pensii generoase trebuie să fie contribuabili la Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS), așa cum sunt salariații și alte categorii sociale active.
De ce pragul de 3.000 de lei?
Pragul ales nu este deloc întâmplător. Cu o pensie medie națională care abia trece de 2.400 de lei, suma de 3.000 de lei este, în ochii decidenților, o linie de demarcație între pensiile modeste și cele „confortabile”. Practic, măsura ar viza un segment restrâns, dar considerat privilegiat – acei pensionari care, de cele mai multe ori, provin din foste funcții publice, militare sau domenii cu pensii speciale.
Pentru mulți dintre acești oameni, însă, gândul că ar trebui să revină la statutul de contribuabil nu este tocmai bine primit. După zeci de ani de muncă, ideea că trebuie să plătească în continuare „pentru un sistem care nu funcționează cum trebuie” este greu de digerat.
O măsură care poate stârni reacții în lanț
Faptul că o asemenea idee reapare în discuție într-o perioadă în care inflația și costurile de trai continuă să apese greu pe umerii românilor în vârstă nu e deloc întâmplător. Sistemul sanitar are nevoie de resurse. Dar în același timp, are nevoie și de încredere.
Mulți pensionari cu venituri mai mari – nu neapărat „uriașe” – se întreabă, pe bună dreptate: „De ce să contribui suplimentar la un sistem în care oricum ajung să plătesc din buzunar pentru analize sau medicamente?” Sau: „De ce doar noi, cei peste 3.000 de lei?” Sunt întrebări la care CNAS nu a oferit, deocamdată, un răspuns detaliat.
Ce urmează?
Deocamdată, vorbim doar de o declarație – nu de un proiect legislativ, nu de o decizie adoptată. Însă simplul fapt că subiectul este repus pe masa dezbaterii sugerează că, în culise, se pregătesc repoziționări. Iar dacă guvernul va merge mai departe cu această idee, urmează negocieri grele și, foarte posibil, reacții aprinse.
Nu este prima oară când se pune problema reintroducerii contribuției pentru pensionarii cu venituri ridicate, dar contextul economic și social din 2025 face ca subiectul să fie cu atât mai sensibil. Este, până la urmă, o chestiune de încredere: cum convingi o generație întreagă că plătește în numele solidarității și nu pentru a acoperi deficiențele unui sistem care, deseori, pare mai bolnav decât pacienții?
Privind mai de aproape
Nu suma în sine sperie. Ci mesajul transmis. Într-o țară în care „cei care au muncit o viață” devin tot mai des ținta unor ajustări bugetare, orice propunere de acest tip are nevoie nu doar de justificări tehnice, ci și de empatie. Pentru că atunci când vorbim despre sănătate, nu e vorba doar de cifre – ci de oameni. Iar pentru ca o astfel de măsură să fie acceptată, sistemul trebuie să dovedească mai întâi că merită fiecare leu în plus.
