Cine va fi viitorul premier și cum se împarte puterea: Bolojan rămâne favorit, PSD intră la guvernare, dar nu va da primul-ministru
După zile întregi de tatonări și negocieri discrete, scena politică de la București începe să prindă contur. Potrivit informațiilor obținute de Antena 3 CNN, viitorul premier al României va fi desemnat după data de 16 iunie, iar numele cel mai vehiculat rămâne Ilie Bolojan. Acesta este în continuare prima opțiune pentru funcția de șef al Guvernului, însă nu este singura variantă luată în calcul de liderii coaliției.
PSD intră în guvern, dar fără funcția de premier
Un lucru este deja clar: Partidul Social Democrat va intra în viitorul Executiv, însă nu va propune premierul. Asta, în ciuda influenței politice semnificative de care se bucură la nivel local și a ponderii în Parlament. În schimb, PSD joacă o carte strategică: vizează poziții-cheie în instituțiile de putere și o parte importantă din portofoliile ministeriale.
Rotativa premierilor – un scenariu vehiculat în trecut – pare acum abandonată. Potrivit surselor citate, nici varianta unui premier tehnocrat nu a fost agreată de partidele implicate. Mesajul președintelui Nicușor Dan, exprimat cu câteva zile în urmă, confirmă această linie: „Cel mai bine este să avem un guvern care să vrea să lucreze trei ani și jumătate și un premier politic.”
Pachetul fiscal: TVA crescut pentru HoReCa, impozite mai mari de la 1 ianuarie
Pe lângă formarea guvernului, politicienii trebuie să gestioneze rapid o problemă mult mai urgentă – deficitul bugetar. Iar măsurile propuse nu vor fi deloc ușor de digerat. Planul fiscal care se conturează se va întinde pe o perioadă de 18 luni și va fi aplicat în mai multe etape.
De la 1 iulie, ar urma să intre în vigoare măsurile de urgență, printre care majorarea TVA-ului la 19% pentru sectorul HoReCa. Până în toamnă, Guvernul trebuie să finalizeze noua lege a salarizării, care va fi aplicabilă din 2026. Iar de la începutul anului viitor, se preconizează și o creștere a impozitului pe proprietate, măsură ce ar urma să aducă venituri suplimentare la bugetul de stat.
Puterea se negociază: funcții-cheie în joc la Cotroceni
În paralel cu măsurile economice, liderii politici poartă negocieri intense pentru împărțirea instituțiilor de putere. Pe listă se află șefia Senatului, a Camerei Deputaților, conducerea SRI și SIE, Curtea Constituțională, Avocatul Poporului și Agenția Națională de Integritate. Miza este uriașă, iar poziționarea în aceste instituții va conta mai ales în perspectiva alegerilor din 2026.
Potrivit acelorași surse, PSD își dorește șase ministere și șefia Camerei Deputaților sau, alternativ, cinci ministere, dar și funcția de director SIE și nominalizarea unui judecător la CCR. PNL ar fi mulțumit cu cinci ministere sau, dacă se reduce la patru, vrea în schimb șefia Senatului. USR ar urma să primească trei ministere, iar UDMR două portofolii.
Cele mai mari dispute se poartă în jurul Ministerului Justiției și Ministerului Finanțelor – două centre nevralgice ale oricărui guvern în contextul actual: unul cu miză uriașă pentru reforme și statul de drept, celălalt esențial pentru echilibrarea finanțelor țării.
Joi, zi decisivă: se centralizează toate măsurile și se intră în linie dreaptă
Negocierile politice intră joi seară într-o etapă decisivă. Atunci va fi prezentată lista completă cu toate măsurile propuse, însoțită de o analiză detaliată privind impactul bugetar. Partidele vor trebui să decidă ce își asumă, iar săptămâna viitoare ar putea fi anunțat tabloul final – atât în ceea ce privește componența noului Guvern, cât și direcția de politică fiscală.
Un guvern politic, cu misiune grea și început fără aplauze
România se pregătește pentru o guvernare de criză. Nu va fi un Executiv al promisiunilor, ci unul al ajustărilor dure. Iar cel care va accepta funcția de premier – fie că va fi Ilie Bolojan, fie altcineva – va porni la drum fără „lună de miere”, ci cu un buget găurit, o populație obosită și o opoziție în așteptare.
E o perioadă care cere nu doar calcule politice, ci și asumare reală. Și dacă noii lideri vor reuși să livreze stabilitate și reforme, într-un context atât de fragil, poate vor avea șansa să rescrie încrederea. Până atunci, rămâne doar întrebarea: cine va avea curajul să-și asume conducerea unei Românii aflate pe muchie de cuțit?
