Discuții tensionate între partide pe tema măsurilor fiscale. PNL, PSD și USR vin cu propuneri radical diferite. Nicușor Dan cere implicarea serviciilor în lupta cu evaziunea
O listă amplă de măsuri fiscale a fost pusă pe masa discuțiilor dintre partide și președintele României, Nicușor Dan. Potrivit unor surse citate de Antena 3 CNN, întâlnirea a scos la iveală diferențe majore de viziune între PNL, PSD și USR în ceea ce privește modul de echilibrare a bugetului de stat. De la creșteri de TVA și accize până la taxe pe lux, criptomonede sau solidaritate, propunerile sunt variate, dar consensul lipsește aproape cu desăvârșire.
PNL: creșteri de impozite, dar fără studii de impact
Liberalii au propus măsuri directe și cuantificabile: majorarea impozitului pe dividende la 16%, impozit pe profit de 19% și introducerea unei contribuții CASS de 10% pentru pensiile care depășesc 2.500 de lei. Deși cifrele par clare, nicio măsură nu este însoțită de un studiu de impact, ceea ce ridică semne de întrebare privind eficiența lor reală și consecințele asupra economiei.
PNL ar mai susține, conform surselor, și eliminarea unor facilități fiscale acordate celor care obțin venituri atât din contracte de muncă, cât și din drepturi de autor, propunând ca aceștia să plătească CAS și CASS integral, proporțional cu nivelul salariilor minime.
PSD: împotriva TVA-ului crescut, dar susține taxe pe veniturile mari și pe lux
Social-democrații au o viziune diferită. Se opun majorării TVA, considerând că o astfel de măsură ar frâna economia și ar duce la recesiune. În cazul în care totuși se va merge pe ideea unei creșteri, PSD solicită în compensație scăderea TVA la 5% pentru medicamente și alimente.
Printre cele mai discutate propuneri ale PSD se numără taxa de solidaritate: 16% pe veniturile nete care depășesc 10.000 de lei, valabilă până la 31 decembrie 2025. Potrivit calculelor, această măsură ar putea aduce la buget aproximativ 4,7 miliarde de lei. Începând cu 2026, partidul propune trecerea la un sistem de impozitare progresivă, cu un potențial câștig bugetar de 0,8% din PIB.
PSD mai propune:
- creșterea accizelor cu 20% (cu excepția carburantului),
- supraimpozitarea bunurilor și serviciilor de lux,
- impozite mai mari pentru jocurile de noroc,
- impozit de 2% pe tranzacțiile de externalizare a veniturilor, măsură care ar aduce 3,5 miliarde lei,
- eliminarea facilității fiscale pentru cluburile și barurile de noapte, care plătesc în prezent doar 5% impozit pe profit.
USR: TVA mai mare și privatizări masive
USR pare să meargă pe o direcție mai radicală, propunând:
- creșterea cotei generale a TVA la 21%,
- majorarea cotei reduse de la 9% la 12%,
- creșterea TVA pentru HoReCa la 19%.
În plus, partidul condus de Cătălin Drulă susține listarea și chiar privatizarea unor companii de stat precum Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica, Portul Constanța și Salrom. Aceste propuneri au generat reacții controversate, mai ales în contextul în care respectivele companii generează venituri importante pentru bugetul statului.
Criptomonedele, din nou în vizor
Atât PSD cât și USR au readus în discuție impozitarea câștigurilor din criptomonede. Deși măsura nu este nouă, modul de aplicare rămâne neclar, iar lipsa unui cadru legislativ bine definit lasă loc de interpretări și riscuri în colectarea reală a acestor venituri.
Nicușor Dan cere implicarea serviciilor secrete în combaterea evaziunii fiscale
Într-o declarație făcută marți, președintele Nicușor Dan a atras atenția asupra unui alt pilon important pentru redresarea bugetară: combaterea evaziunii fiscale. Șeful statului a declarat că România pierde sume uriașe din cauza acestui fenomen și că este momentul ca inclusiv serviciile secrete să aibă un rol activ în descoperirea rețelelor și a mecanismelor de fraudă.
„Eforturile în această direcție au început, dar rezultatele vizibile vor apărea abia anul viitor. Avem o problemă sistemică și este nevoie de implicarea tuturor instituțiilor – inclusiv a celor care până acum nu au avut atribuții directe în această zonă”, a explicat Nicușor Dan.
Economistul Mircea Coșea a intervenit pe marginea acestui subiect, spunând că „primele vizate ar trebui să fie chiar companiile de stat, care sunt evazioniste prin tradiție”.
Concluzie: măsuri multe, consens lipsă
Discuțiile din ultimele zile demonstrează că partidele au înțeles gravitatea situației financiare, însă diferențele ideologice și calculele politice încă împiedică o decizie comună. De la taxe pe lux și criptomonede, până la impozite pe dividende sau tăieri de facilități, fiecare partid vine cu propria viziune – dar fără o strategie comună, aplicabilă și acceptabilă pentru toate forțele politice, soluția rămâne în aer. Iar România, cu un deficit bugetar în creștere și o populație tot mai împovărată, nu își mai permite să aștepte prea mult.
