Președintele României, Nicușor Dan, a făcut marți, 3 iunie 2025, un prim pas concret în mandatul său prin semnarea a trei legi esențiale pentru societate. Este un moment simbolic, dar și practic: începutul unei perioade în care promisiunile de campanie trebuie să prindă contur legislativ. De data aceasta, vorbim despre agricultură, sănătate publică și buna funcționare a instituțiilor – domenii care ating în mod direct viața românilor.
Printre primele legi promulgate de șeful statului se numără una care vizează direct apicultura – un sector deseori ignorat, dar extrem de important pentru echilibrul ecologic și pentru economia agricolă. Este vorba despre Legea de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 14/2024, prin care se instituie o schemă de ajutor de stat pentru apicultorii care au suferit pierderi în anul 2023.
Acești oameni – care zi de zi îngrijesc stupii, contribuind fără să știe poate la polenizarea culturilor și la menținerea biodiversității – au fost puternic afectați de efectele indirecte ale războiului din Ucraina. Creșterea explozivă a prețurilor la zahăr, motorină, medicamente veterinare și alte produse vitale în agricultură a pus presiune uriașă pe producătorii de miere. Exporturile au scăzut, costurile au crescut, iar multe stupine au fost în pericol să se închidă.
Noua lege vine, așadar, ca o gură de oxigen pentru apicultorii români. Sprijinul financiar oferit de stat nu este doar un gest de solidaritate, ci o investiție în viitorul unui sector esențial pentru siguranța alimentară. Într-o lume în care albinele dispar tot mai des, această măsură vorbește despre o conștientizare reală a rolului pe care îl joacă micii producători într-un lanț mult mai mare decât ne imaginăm.
A doua lege semnată de președintele Nicușor Dan vizează sănătatea publică – un alt domeniu în care românii resimt zilnic nevoia de reformă și accesibilitate. Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 39/2024 aduce modificări importante Legii nr. 263/2004, în special în ceea ce privește funcționarea centrelor de permanență.
Aceste centre, care ar trebui să funcționeze ca o punte între medicina de familie și urgențele spitalicești, au fost adesea lăsate la marginea sistemului. Multe funcționau cu program rigid, personal insuficient și dotări minime. Noua lege schimbă regulile jocului. Introduce un program mai flexibil pentru medici, încurajează acoperirea mai bună a zonelor rurale și propune evaluarea periodică a performanței acestor centre.
Cu alte cuvinte, se face un pas important spre reducerea presiunii uriașe de pe secțiile de urgență și, mai ales, spre oferirea unui acces real la servicii medicale pentru locuitorii din satele și comunele care nu au văzut de ani de zile un medic în afara programului clasic de lucru. Este o măsură care, deși poate nu va schimba totul peste noapte, creează cadrul pentru o reformă reală în zona medicinei de proximitate.
Cea de-a treia lege promulgată este mai tehnică, dar nu mai puțin relevantă. Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 10/2024 aduce modificări și completări unui set de acte normative privind funcționarea instituțiilor publice. Nu au fost furnizate încă toate detaliile, dar se așteaptă îmbunătățiri în ceea ce privește eficiența administrației, descentralizarea și, poate, modernizarea unor proceduri învechite.
Este important de remarcat tonul acestor prime măsuri: concret, centrat pe oameni, pe problemele reale din teren. Nicușor Dan pare să fi ales să înceapă nu cu simboluri politice, ci cu soluții aplicate. Un semnal că mandatul său ar putea avea o direcție clară, ancorată în nevoile cotidiene ale cetățenilor.
Pentru români, această primă rundă de legi promulgate ar putea părea un gest administrativ, dar în spatele fiecărei semnături stă o realitate care afectează vieți: un apicultor care poate salva stupina, o familie dintr-un sat uitat care are în sfârșit unde merge când copilul face febră seara, un funcționar care poate lucra mai eficient pentru că sistemul s-a mai simplificat.
E doar începutul. Dar e un început care arată că prioritățile pot fi puse acolo unde contează. Și că un președinte nou poate alege să înceapă prin a se uita către cei care, de obicei, nu sunt în centrul atenției. România are nevoie de asta – de o politică a deciziilor reale, nu doar a declarațiilor. Iar ziua de 3 iunie 2025 ar putea rămâne, în timp, ca momentul în care s-a așezat prima piatră într-un drum ceva mai solid.
